Statul roman recunoaste 15 minoritati religioase. Si-au pastrat credintele si ritualurile in perioada comunista, cind au fost interzise si au activat pe ascuns, iar azi membrii lor reprezinta peste 10% din populatia tarii.
Romano-catolicii reprezinta 4,7% din populatia tarii si sint minoritatea religioasa cea mai numeroasa. Aproape jumatate dintre romano-catolici sint maghiari, iar restul romani, germani si alte nationalitati. Greco-catolicii (0,9% din populatie) au aparut in Transilvania la sfirsitul secolului al XVII-lea, prin unirea cu Biserica Catolica a unei parti a romanilor ortodocsi.
Cultul fara icoane
Cultele protestante, confesiuni desprinse din catolicism, inglobeaza Biserica Luterana, Biserica Reformata (calvinistii si zwinglienii), Biserica Anglicana si Cultul Unitarian. Protestantismul a simplificat ritualul, a suprimat cultul Fecioarei Maria si al sfintilor, a renuntat la venerarea icoanelor si la post si a redus tainele la doua: botezul si impartasania. La nivel organizatoric, au inlaturat primatul papal, ierarhia traditionala, celibatul preotilor, iar in ultimele decenii au acceptat hirotonia femeilor.
Zece parohii armene
Eparhia armeana din Romania are zece parohii cu 775 de credinciosi, deservite de patru preoti. Limba de cult este limba armeana literara veche, indiferent de tara in care se oficiaza slujbe religioase. Pe teritoriul tarii noastre, armenii s-au asezat incepind din secolele XI-XII.
Persecutati de ortodoxia rusa
Cultul Crestin de Rit Vechi („Biserica lipoveneasca“) are 40.000 de credinciosi. Sint urmasii ortodocsilor rusi veniti in Tarile Romane incepind cu prima jumatate a secolului al XVIII-lea, ca urmare a persecutiei si a terorii dezlantuite de Biserica Ortodoxa Rusa. Credinciosii crestini de rit vechi se considera mentinatorii adevaratei credinte ortodoxe si a vechilor rinduieli traditionale ale Bisericii Ortodoxe.
Impotriva tutunului si a alcoolului
Aceste confesiuni nu recunosc tainele bisericesti, nu au cultul sfintilor sau al icoanelor, nu admit ierarhia bisericeasca, practica, cu unele exceptii, botezul la majorat si „preotia universala“ (orice credincios poate citi si interpreta Biblia). Credinciosii se abtin de la consumul bauturilor alcoolice, al tutunului si unii chiar de la consumul cafelei sau al carnii. Primii convertiti au fost cetateni romani apartinind minoritatilor nationale (germani, rusi, maghiari). In aceasta categorie se incadreaza baptistii (0,6%), Adventistii de Ziua a Saptea (0,4%), penticostalii (1,5%).
Musulmanii din Constanta
Islamismul cuprinde peste un miliard de adepti, grupati in doua mari curente: sunniti si siiti. Populatia islamica din Romania (de nationalitate turca, tatara, albaneza) apartine ramurii Sunni. Practicarea acestei religii consta in: indeplinirea slujbelor zilnice si a postului Ramadanului de 30 de zile pe an, vizitarea Kaabei din orasul Mecca si pelerinajul la mormintul lui Muhamed, pronuntarea zilnica a marturisirii de credinta. Credinciosii musulmani din Romania sint in numar de 68.000, dintre care 85% traiesc in judetul Constanta, 12% in judetul Tulcea, iar restul in alte centre urbane.
124 de temple mozaice
Credinciosii cultului mozaic, in numar de 6.000, sint organizati in 78 de comunitati si obsti. Pe teritoriul Romaniei exista un numar de 124 de temple, sinagogi si case de rugaciune. Sef-rabinul este conducatorul religios al cultului, prim-rabinul este cel mai erudit si mai in virsta rabin dintr-o localitate, iar rabinul este conducatorul spiritual al credinciosilor.
Predicatorii lui Iehova
Adeptii miscarii predica in peste 230 de tari. Majoritatea congregatiilor tin intrunirile intr-o Sala a Regatului. De obicei, acestea sint cladiri simple, construite de Martori voluntari.
.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.