Vă prezentăm 27 aspecte inedite din viaţa Regelui Mihai I al României, cel mai longeviv suveran din întreaga istorie a țării noastre:
Regele Mihai se înrudește cu Familiile Imperiale și Regale ale Marii Britanii, Rusiei, Germaniei, Danemarcei, Greciei și Portugaliei, cu Familia Mare Ducală de Baden și cu Familia Princiară de Hohenzollern, din care a provenit bunicul său patern.
Regele Mihai I este de două ori stră-strănepotul Reginei Victoria a Marii Britanii și Irlandei (prin mamă și prin tată), strănepotul Împăratului Frederic al III-lea al Germaniei, stră-strănepotul Țarului Alexandru al II-lea și, pe linia mamei, descendent al Țarului Nicolae I, stră-strănepotul Reginei Maria a II-a a Portugaliei, strănepotul Ducelui Alfred de Saxa Coburg Gotha și strănepotul Regelui George I al elenilor.
Principele Mihai a devenit rege în 20 iulie 1927, în vârstă de 5 ani și 9 luni. Este singurul suveran al lumii care a trăit 90 de ani după încoronare.
Regele Mihai a fost decorat cu următoarele ordine și medalii românești: Ordinul Carol I (Colan și Mare Cruce), Ordinul Mihai Viteazul (Clasa I), Ordinul Serviciu Credincios (Colan), Ordinul Coroana României (Mare Cruce), Ordinul Steaua României (Mare Ofițer), Ordinea Virtutea Aeronautică (toate gradele), Ordinul Bene Merenti al Casei Domnitoare (Clasa I), Medaliile Avântul Țării, Bărbăție și Credință, Centenarul Regelui Carol I, Peleș (exemplar unicat), Virtutea Militară, Medalia Aeronautică, Crucile Trecerea Dunării (cu bareta Tradiție), Crucea Comemorativă a Războiului 1916-1918, Crucea Regina Maria, precum și alte medalii aniversare și comemorative.
Regele Mihai a fost decorat cu următoarele ordine străine: Marea Cruce a Legiunii de Onoare a Franței, Marea Cruce și Colanul Ordinului Regal Victorian, Ordinul Victoria al Uniunii Sovietice, Legiunea de Merit a Statelor Unite ale Americii în grad de Comandor-Șef, Ordinul Stelei lui Karadgeorge din Serbia (Comandor), Ordinul Leopold al Belgiei (Mare Ofițer), Ordinul Mântuitorului din Grecia (Mare Comandor), Ordinul Regal al Sfântului Gheorghe și al Sfântului Constantin din Grecia (Colan), Ordinul Regal al Sfântului Sava din Serbia (Marea Cruce), Supremul Ordin al Preasfintei Bunei Vestiri (al Anunnziatei) din Italia (Colan), Ordinul Casei Princiare de Hohenzollern, Medalia Centenară a Casei Regale a Greciei, medalia Aniversară a 50 de ai a Regelui Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei, Medalia Memorială la Regelui Christian al IX-lea al Danemarcei, Virtutea Militară a Serbiei și altele.
Regele Mihai I a depus jurământul, a fost încoronat şi a fost uns cu Sfântul şi Marele Mir la 6 septembrie 1940. Jurământul a fost depus dimineaţa, în faţa Patriarhului Nicodim, a prim-ministrului și a președintelui Curții de Casație, în Sala Tronului a Palatului Regal. Încoronarea (cu Coroana de Oţel a Regelui Carol I) şi Ungerea cu Sfântul Mir au avut loc la Catedrala Patriarhală, urmate de Sfânta Liturghie. A fost singura dată când Regele Mihai a purtat efectiv Coroana de Oţel. Jurământul nu a putut fi depus în faţa Parlamentului, deoarece acesta fusese dizolvat anterior de Carol al II-lea.
În anul 1941, la Castelul Foișor, Regele Mihai compune lucrarea pentru pian “Elegie”, pe care o orchestrează compozitorul Ion D. Chirescu. Lucrarea a fost adaptată și prezentantă după 1989 de maestrul Dan Grigore.
Am admirat întotdeauna calităţile Regelui Mihai de om de stat, răbdarea şi înţelegerea lui faţă de alţi oameni
– Prinţul Charles de Wales
Cuplul Regal s-a mutat în Anglia între 1950 şi 1956, doi ani în satul Bramshill, comitatul Berkshire, iar restul perioadei în satul Ayot Saint Lawrence, comitatul Hertfordshire.
Regele Mihai cinci fiice, pe Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria. Patru dintre acestea sunt Principese ale României.
La 28 februarie 1953 s-a născut a treia fiică a Reginei Ana, Irina. Aceasta nu face parte din linia de succesiune la Coroana României.
În Anglia, în primii ani ai exilului, Regele Mihai a lucrat cot la cot cu Regina Ana în mica lor fermă de găini, vânzând duminica la piață ouă proaspete pentru a-și rotunji veniturile.
În 1960, Regele şi Regina au scris împreună o piesă de teatru numită Alegerea(The Choice, în original), despre lupta dintre sistemele capitalist şi comunist şi rolul credinţei în salvarea omului. Până în prezent, piesa nu s-a jucat niciodată în România. Ea a fost însă publicată în mai multe volume, în românește. Piesa a fost jucată prima oară în România pe scena Ateneului din Iași, în octombrie 2017.Anterior, ea a fost transpusă pentru teatru radiofonic în anul 2016.
Regele Mihai a lucrat ca agent de bursă la New York.
De fiecare dată când cuplul regal s-au mutat în casă nouă, prima piesă ascultată a fost Poema Română, de George Enescu, un fel de binecuvântare muzicală a casei. Uneori, Regele și Regina ascultau această bucată muzicală înainte chiar de a desface valizele.
Între 1976 şi 2004, Regele şi Regina au locuit în Vila Serena din satul Versoix, actualmente dispărută. Aceasta este adresa cunoscută de majoritatea românilor veniţi în vizită la Rege, şi locul înregistrării celor mai importante interviuri acordate televiziunii după 1989.
Regele Mihai nu şi-a putut revedea ţara timp de 44 de ani.
În 1992, la 44 de ani după ultimul Paşte petrecut în România, Regele, însoţit de Regină, a reînnodat această tradiţie a Coroanei Române, la Mânăstirea Putna.
Exilul Regelui a durat aproape cinci decenii, din ianuarie 1948 până în februarie 1997.
În exilul îndelungat al Regelui Mihai, credința sa puternică l-a ajutat să treacă răbdător, biruitor și demn peste toate necazurile și nedreptățile îndurate, potrivit propriilor sale mărturisiri
– Patriarhul Daniel
Țările în care Regele Mihai a locuit în timpul vieții, în afară de România, au fost Elveția, Italia și Anglia.
Începând cu anul 1996 şi până la sfârşitul vieţii, Regele și Regina au avut alături, în Elveția, măicuţe trimise de Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, de Mitropolitul Banatului și de Mitropolitul român ortodox al Europei Occidentale, ca ajutor şi sprijin spiritual.
Regele a locuit, în exilul din Elveția, în 5 case diferite: Lausanne 1948-1949, Versoix 1956-2004 (Villa Fantasia și Villa Serena), Aubonne 2004-2016 (La Croix de Luisant și Rue de la Grenade).
68 de ani a durat căsătoria Regelui Mihai cu Regina Ana. 68 de ani au trecut până ce stindardul regal a fluturat din nou pe turnul cu ceas al Castelului Peleș (1948-2016).
Regele Mihai a efectuat un drum istoric în anul 2005 când, la 60 de ani de la încheierea celui de Al Doilea Război Mondial, a condus propria mașină de la Săvârșin la Praga, punând flori și aprinzând lumânări la mormintele soldaților români care și-au pierdut viața pentru eliberarea Europei de ocupația nazistă.
Desemnarea Principesei Margareta ca Principesă Moştenitoare şi Custode al Coroanei a fost o decizie bine cumpănită, de lungă durată şi luată cu întreaga răspundere de către Regele Mihai. Primul pas în acest sens a fost făcut de Rege încă din 1986, când acesta i-a scris o scrisoare Principesei în care îi transmitea că va propune Naţiunii schimbarea ordinii succesorale. Apoi, în 1997, cu ocazia unui dineu oferit oamenilor politici şi presei române, a anunţat decizia de a o numi pe Principesă succesoarea sa. Decizia a fost finalizată juridic în 2007, odată cu adoptarea Normelor Fundamentale ale Familiei Regale.
Din momentul proclamării sale ca Rege al României până la moarte, Regele Mihai a fost contemporan cu 16 președinți ai Statelor Unite ale Americii, cu 8 Suverani Pontifi, cu 4 regi ai Marii Britanii și cu 21 de ediții ale Jocurilor Olimpice.
Regele a trăit 96 din cei 151 de ani ai Dinastiei Naționale.
Regele Mihai a fost cel mai longeviv suveran din întreaga istorie a țării noastre.
Casa Regală a României
Gheorghe Anghel
basilica.ro
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.