Moaștele Sfintei Parascheva au ajuns în țara noastră în anul 1641, după ce au fost prezente în mai multe locuri, însă o dezvoltarea a cultului Sfintei Cuvioase Parascheva s-a constatat încă din secolele al XIV-lea și al XV-lea, căpătând amploare în secolele următoare.

În anul 1412, Mihail Theranios împreună cu fiul său Gheorghe, au ridicat Biserica „Sfânta Parascheva” din Monodendri. Matei Basarab a ctitorit Biserica „Sfânta Paraschiva” sau biserica îngropată din Vidin, unde, la intrare se vede piatra pe care stă scris numele ctitorului, voievodul Matei Basarab, fiind cea mai veche biserică din regiune.

Și tradiția românească a cultului Sfintei Cuvioase Parascheva este derivată din tradiția bulgară – târnoveană, însă „va reveni închinătorilor români ai Sfintei Cuvioase Parascheva meritul de a transpune în imagini, pentru întâia oară în Ortodoxie, scrierea Patriarhului Eftimie” (Episcop Ioachim Giosanu, Cultul Sfintei Cuvioase Parascheva în Ortodoxie …, p. 55.). Înainte de secolul al XVII-lea, momentul aducerii moaștelor Sfintei Cuvioase Parascheva de către domnitorul Vasile Lupu, au fost ridicate o serie de biserici în cinstea acesteia. La Răşinari în județul Sibiu, Vlaicu Vodă a ctitorit în 1383, o biserică din lemn. A doua biserică veche cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva” este Catedrala episcopală din Roman, care datează din timpul domniei lui Roman I (1391-1394). În anul 1415, Alexandru cel Bun a cerut zugravilor Nichita şi Dobre pictarea acestei biserici, fie pentru că nu se făcuse încă această lucrare, fie pentru că din anumite motive trebuia refăcută. Catedrala a fost zidită din nou de Petru Rareș care a păstrat hramul inițial. În pridvor acesteia se află un registru în care apar scenele cu diferitele momente din viața și istoria moaștelor Cuvioasei Parascheva:

nașterea ei, împărțirea hainelor celor lipsiți, viețuirea într-un schit din Eracleea, apoi în pustie făcându-și rugăciunea în genunchi, rugăciunea în biserica Vlaherne din Constantinopol, ... așezarea moaștelor în biserica din Epivat, strămutarea lor la Târnovo, apoi în regiunea Vidinului peste care stăpânea atunci Mircea cel Mare, și mutarea lor în Serbia, la cererea cneaghinei Anghelina. Sfântul domnitor Ștefan cel Mare a închinat Sfintei Cuvioase Parascheva bisericile din Râmnicu Sărat (1474) și Cotnari (1493). Biserica „Cuvioasa Parascheva” din Dolheștii Mari a fost ctitorită anterior anului 1481, de către hatmanul Șendrea sau de înaintașii săi în satul Dolheștii Mari (județul Suceava). Petru Rareș a ctitorit în 1541 Biserica „Cuvioasa Parascheva” din Târgu Frumos, Iași.

În aceeași perioadă și în Episcopia Râmnicului Noului-Severin era ctitorită biserica de lemn cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Mariţa, comuna Vaideeni, construită între anii 1556-1557.

Pentru a o cinsti pe Sfânta Parascheva ctitorii mai multor lăcașuri de cult au așezat-o ocrotitoare a acestor biserici:

- Biserica cu hramul Cuvioasa Parascheva din cătunul Cirezari – Băbeni;

- Biserica de lemn cu hramul Cuvioasa Parascheva, înălţată în 1866 în Oraşul Băbeni, cartierul Capul Dealului;

- Biserica Cuvioasa Parascheva, din satul Călineşti, Brezoi;

- Biserica Cuvioasa Parascheva, din Râmnicu-Vâlcea, ale cărei fundaţii au fost puse de domnitorul Pătraşcu cel Bun, între 1554-1557, după o expediţie purtată în Transilvania;

- Biserica de lemn Cuvioasa Parascheva din centrul cartierului Feţeni, Râmnicu-Vâlcea;

- Biserica Buna Vestire, Cuvioasa Parascheva şi Sfântul Ilie, din satul Bumbuieşti, comuna Boișoara, construită din temelie de Gheorghe monahul şi fiii săi, Ion, Nicolae şi Pătru şi târnosită în 1816 de episcopul Iosif al Argeşului;

- Biserica veche cu hramurile Sfântul Nicolae şi Cuvioasa Parascheva, din Greblești, comuna Câineni, înălţată în 1792, cheltuielile fiind suportate de jupânul Dumitru Iovoiu, soţia sa Păuna şi fiii lor, sprijiniţi şi de enoriaşi;

- Biserica Cuvioasa Parascheva, din satul Băbuieşti, comuna Dăești;

- Biserica parohială Cuvioasa Parascheva din satul Mănăstireni, comuna Frâncești, construită în 1760 de vieţuitorii Mănăstirii Dintr-un Lemn;

- Biserica Cuvioasa Parascheva, din satul Coasta, comuna Golești, construită în 1747, pe timpul lui Constantin Mavrocordat, preotul Eftimie, soţia sa şi enoriaşi;

- Biserica Cuvioasa Parascheva, ridicată pe ruinele alteia vechi de lemn, între anii 1889-1896, în satul Blidari, comuna Golești;

- Biserica Cuvioasa Parascheva din satul Popeşti, comuna Golești, înălţată între anii 1903-1910 de Radu Turlescu şi alţi credincioşi a fost pictată de Ilie Ionescu din Dozeşti;

- Biserica filială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Opăteşti, comuna Golești, construită în anul 1767, pe temelie alteia, care ar fi fost mănăstire, este din lemn, pe soclu din piatră, cu acoperiş din şiţă;

- Biserica Cuvioasa Parascheva din Malaia, începută în 1958 de către preotul Nicolae Marinescu, a fost terminată în 1979 de preotul Nicolae Niţă;

- Biserica Cuvioasa Parascheva, din satul Ciuteşti, comuna Milcoiu, construită de enoriaşi, din lemn, în secolul al XVIII-lea;

- Biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Muereasca de Sus, comuna Muereasca, a fost înălţată în 1722 de boierul Andrei Drăgoescu şi soţia sa Maria, originară din localitate;

- În satul Perişani, comuna Perișani, se află biserica de lemn cu hramul Cuvioasa Parascheva, ridicată între anii 1797-1799 de moştenii Mihai Bălan şi Oprea;

- Biserica cu hramurile Sfântul Nicolae şi Cuvioasa Parascheva din satul Racoviţa, comuna Racovița, a fost ridicată în 1812 de Anastasie, vătaf de plai, preotul Toma şi soţia sa Ioana, prin râvna preotului păstoria Dumitru;

- În satul Valea Babii, comuna Runcu, este menţionată o biserică la începutul secolului al XIX-lea cu hramul „Cuvioasa Parascheva”;

- Satul Cacova, comuna Stoenești, adăposteşte biserica parohială cu hramurile Sfântul Ioan Botezătorul, Sfântul Nicolae şi Cuvioasa Parascheva, o ctitorie moşnenească, ridicată la 1819, prin osârdia enoriaşilor, ajutaţi de preoţii Ion, fiul lui Andronic şi Ion din Cheia şi diaconul Tudor, fiul lui Andronic;

- Biserica filială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Geamăna, comuna Stoilești, a fost ridicată din lemn în 1887;

- Biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Ciorăşti, comuna Șirineasa, înălţată între anii 1924-1928, prin străduinţa preoţilor Nicolae Ştefănescu şi Gheorghe D. Popescu;

- Biserica Cuvioasa Parascheva şi Sfinţii Îngeri, din satul Bărcăneşti, orașul Bălcești, a fost zidită din cărămidă, între 1912-1915, de preotul Constantin Popescu şi pictată de un oarecare Marin Săndulescu;

- Biserica filială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Merişeşti, comuna Amărăști, a fost construită între 1910-1912, sub formă de corabie, pe locul alteia mai vechi de lemn, renovată în 1852, prin râvna preotului Ion Nemoianu;

- Biserica filială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Ştirbeşti, comuna Ghioroiu, a fost construită în 1784 de Nicolae, fiul preotului Marin Iovănaşcu, preoţii Radu şi Ioan şi diaconul Matei;

- În satul Olteanca, comuna Glăvile, meşterul Rosi Battista din Drăgăşani a construit, în anii 1910-1913, biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva, prin osârdia preotului Constantin Ionescu;

- La Sânculeşti, comuna Glăvile, se află biserica filială cu hramul Cuvioasa Parascheva, construită de Tudosie şi Pârvu Sânculescu, între 1781-1782;

- În satul Măgura, comuna Gușoieni, se află biserica închinată Cuvioasei Parascheva;

- Biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Mologeşti, comuna Laloșu, construită în 1859 de protopopul Constantin Dobriceanu şi fiul său Ion Bobriceanu;

- În satul Chiciura, comuna Scundu, se află un locaş cu hramul Sfântul Nicolae şi Cuvioasa Parascheva, construit din lemn în 1796 de enoriaşi;

- Biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Stăneşti, comuna Stănești, ridicată din lemn, între 1894-1896 a fost amplasată pe locul unui alt edificiu, ctitorit de Nedelcu Stănescu şi fratele său Radu, în 1600;

- În satul Vârleni, comuna Stănești, se află biserica închinată Cuvioasei Parascheva;

- În satul Ţărcăneşit, comuna Valea Mare, se află biserica închinată Cuvioasei Parascheva, ridicată între 2001-2009, prin efortul credincioşilor, la iniţiativa preotului Ion Făurar;

- În anul 1769 este atestată istoric biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva, satul Pietroasa, comuna Valea Mare;

- În anul 1828, în satul Dămţeni din Vale, orașul Berbești, s-a construit biserica de lemn care poartă hramul Cuvioasa Parascheva.

- În satul Slăveşti-Târg, orașul Berbești, a fost construită, între anii 1796 şi 1797, biserica închinată Sfinţilor Ioan Botezătorul, Nicolae şi Parascheva;

- Biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Râmeşti, orașul Horezu, clădită între 1896-1901, prin osârdia preotului Filimon Angelescu;

- Biserica filială cu hramul Cuvioasa Parascheva din Igoiu, comuna Alunu, reprezintă o ctitorie moşnenească, asemenea majorităţii locaşelor de cult din Oltenia veacului al XVIII-lea.

- Biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Colţeşti, comuna Alunu, ridicată între 1973-1981, la stăruinţa preotului Gheorghe Popovici, a succedat unei ctitorii de lemn, înfiinţată în secolul al XVIII-lea de Matei Clipici, Dobre şi Ilie Grecu;

- În cătunul Cornetu, comuna Alunu, se află biserica filială cu hramul Cuvioasa Parascheva, clădită în 1826 de Papa Vlădescu, Constantin şi alţi credicnioşi;

- Biserica din satul Ilaciu, comuna Alunu, cu hramul Cuvioasa Parascheva, a fost ridicată în 1791;

- Biserica filială cu hramurile Cuvioasa Parascheva şi Sfântul Nicolae din Măleni, comuna Bărbătești, a fost clădită în 1913, prin munca şi strădania enoriaşilor;

- În satul Bodeşti, comuna Bărbătești, s-a ridicat biserica închinată Sfântului Ioan Botezătorul şi Cuvioasei Parascheva;

- Biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Mădulari, comuna Cernișoara, a fost construită între 1908-1933 de preotul Ioan Predescu, în locul alteia de lemn, întemeiată de Tudosie Cojocaru şi Radu Pănescu;

- Biserica de lemn cu hramul Cuvioasa Parascheva, din satul Copăceni, comuna Copăceni, ridicată, potrivit unei inscripţii de pe peretele pronaosului, în perioada 1753-1754;

- Biserica parohială închinată Sfântului Nicolae şi Cuvioasei Parascheva din satul Băieşti, comuna Grădiștea, s-a clădit între 1889-1892 de Vasile Popa Barbu din Părăuşani, la iniţiativa preotului Constantin Băiescu şi Vasile Popescu;

- În satul Lădeşti, comuna Lădești, biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva a fost ctitorită între 1903-1907 de enoriaşi, prin râvna preotului Gheorghe Samsonescu, ajutat de învăţătorul Mihai Popilian;

- Între 1905-1910, la iniţiativa preotului Georgescu Badea, în satul Cermegeşti, comuna Lădești, a fost construită biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva;

- Biserica filială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Săruleşti, comuna Lăpușata, ridicată din lemn în 1695 de diaconul Marin;

- În 1910, în satul Veaca, comuna Livezi, a fost înălţată biserica de lemn cu hramul Cuvioasa Parascheva;

- La Mateeşti, comuna Mateești, se află biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva, rezidită între anii 1904-1919, la îndemnul preoţilor Vasile Codreanu şi Gheorghe Popescu;

- Biserica filială cu hramul Cuvioasa Parascheva din cătunul Călărăşeşti, comuna Mateești, a fost construită din piatră şi lemn, în 1720, de Barbu Călăraşu şi alţi anoriaşi;

- În anul 1856, preotul Toma Pârvulescu, Dumitrescu şi Popa Neagoie Ularescu au zidit în satul Turceşti,, comuna Mateești, biserica cu hramurile Toţi Sfinţii şi Cuvioasa Parascheva;

- În cătunul Mahalaua Veche, comuna Mateești, în 1812, preotul Radu şi enoriaşii au construit biserică în cinstea Cuvioasei Parascheva;

- În anul 1710, preotul Tudor Fătulescu a ridicat în satul Bogdăneşti, comuna Oteșani, biserica de lemn cu hramul Cuvioasa Parascheva;

- Biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Pietrari de Jos, comuna Pietrari, a fost construită între 1905-1907 de credincioşi, prin grija preotului Ştefan Popescu;

- În satul Roeşti, comuna Roești, a fost ridicată, între anii 1907-1911, de preotul Marin Rădoi, biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva;

- Biserica filială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Ciocâltei, comuna Roești, a fost ridicată din lemn, în 1782 de Dumitru şi Dumitraşcu Ciocâlteu;

- Biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Cueni a fost ridicată între 1893-1897, prin osârdia preotului Petre Nicolaescu. A luat locul unui alt locaş de cult mai vechi, înălţat de Tudosie, Ioan Cotruş şi Ion în 1760;

- Biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Sineşti, comuna Sinești, construită între 1914-1922 de Hristea şi Climent Petre din comuna Alunu, prin grija preotului Constantin Slobozeanu;

- Biserica de cimitir cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Sineşti, comuna Sinești, este datată în anul 1746;

- În satul Mănăseşti, comuna Slătioara, se află biserica filială cu hramurile Buna Vestire şi Cuvioasa Parascheva, atribuită după tradiţie vătafului Ion Urşanu;

- Între anii 1904-1906, la iniţiativa preotului Gheorghe Popescu, câţiva meşteri sârbi au ridicat în satul Milostea, comuna Slătioara, biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva;

- În satul Sacoţi, comuna Slătioara, se află un locaş de cult cu hramul Cuvioasa Parascheva, înălţat din lemn în anul 1730 de preoţii Dragu şi Pârvu al Rădăuţului;

- Biserica cu hramurile Sfântul Ioan Botezătorul şi Cuvioasei Parascheva din Stoeneşti, comuna Stoenești;

- În 1869, în satul Stroeşti, comuna Stroești, a fost ridicat un locaş de cult, din zid, cu hramurile Cuvioasa Parascheva şi Sfântul Grigorie Decapolitul;

- În satul Obroceşti, comuna Stroești, se află un aşezământ cu hramurile Sfântul Dimitrie şi Cuvioasa Parascheva, ctitorit între anii 1894-1896 de Dumitru Cârtog, Vasile Grecu şi alţi enoriaşi;

- În satul Cireşu, comuna Stroești, se află biserica filială cu hramul Cuvioasa Parascheva, construită între 1927-1940, la iniţiativa preoţilor Nicoale Prescură şi Gheorghe Doară;

- În satul Dumbrăveşti, comuna Tomșani, se află o biserică de lemn cu hramul Cuvioasa Parascheva, construită în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, prin osârdia preotului Constantin Panduru, rudă probabil cu episcopul Climent;

- Biserica parohială cu hramul Cuvioasa Parascheva din satul Mariţa, comuna Vaideeni, construită din bârne în 1880, a fost rectitorită, în anii 1922-1947, din piatră şi cărămidă, la iniţiativa preotului Constantin Pârvu.

- Biserica filie cu hramurile Cuvioasa Parascheva şi Sfântul Ioan Botezătorul din cătunul Dealu Mare, comuna Vaideeni, a fost ridicată în 1812 de vătaful Ion Urşanu;

- În cătunul Floreşti, comuna Vaideeni, biserica cu hramul Cuvioasa Parascheva a fost ridicată în 1760 de preotul Arap Florescu;

- În satul Săşcioara, comuna Zătreni, a existat o biserică de lemn cu hramul Cuvioasa Parascheva, construită de preotul Dumitraşcu Popescu, Parschiva Nanescu şi unii credincioşi la o dată necunoscută.

Sursa: arhiepiscopiaramnicului.ro

• Alaturi de Sfanta Parascheva, iesenii se pot inchina unor fragmente din moastele a inca 32 de sfinti
  Publicat in : Credinta
• Cand e imbracata Sfanta Parascheva?
  Publicat in : Sfanta Cuvioasa Parascheva

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: