DREPT LA REPLICA: UN JURNALIST 'LUMINAT', DAR MAI PUTIN INFORMAT!

De ce contribuie Statul la salariile preotilor si sprijina constructia sau restaurarea bisericilor

In legatura cu opiniile exprimate in articolul intitulat „De ce sa plateasca Statul si salariile preotilor, dar si constructia sau restaurarea bisericilor?”, aparut in publicatia Stirea, precizam urmatoarele:

Sprijinul Statului pentru Culte este o consecinta a secularizarii de catre Stat a averilor bisericesti in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1863), cand cheltuielile Bisericii (salarii, reparatii, constructii) au fost preluate de catre Stat ca o compensatie materiala pentru proprietatile preluate (cca. 25% din suprafata agricola si forestiera a Tarii Romanesti si a Moldovei). Acest sprijin a continuat inclusiv in perioada regimului comunist tocmai datorita obligatiei asumate de Stat in 1863. O eventuala incetare a sprijinului Statului fata de Biserica Ortodoxa Romana ar trebui sa fie urmata, in mod firesc, de o restituire a tuturor averilor bisericesti confiscate, care, insa, intre timp au fost folosite pentru improprietarirea succesiva a populatiei sarace. In plus, banul public provine de la un public majoritar ortodox.

In acelasi timp, contributia la salariu de la bugetul de Stat pentru preoti (65% din salariul unui profesor, restul salariului fiind completat din fondurile proprii ale parohiei) nu se face din mila, ci reprezinta o recunoastere a contributiei Cultelor la viata societatii romanesti. Potrivit Legii 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al Cultelor, “Statul roman recunoaste cultelor rolul spiritual, educational, social-caritabil, cultural si de parteneriat social, statutul lor de factori ai pacii sociale, precum, si rolul important al Bisericii Ortodoxe Romane si al celorlaltor Biserici si culte recunoscute in istoria nationala a Romaniei si in viata societatii romanesti” (art. 7, alin. 1 si 2). De aceea, pentru parohiile sarace in care, din cauza fenomenului migratiei, batranii si copiii ramasi in parohie nu pot contribui financiar la salariul preotului, ajutorul Statului este mai mare.

Spre informarea autorului articolului, facem precizarea ca, dupa 1990, Biserica Ortodoxa Romana si-a reluat locul si rolul firesc in societatea romaneasca, unde desfasoara o ampla opera sociala. Astfel, in 2009, an in care Romania s-a aflat in criza economica, pentru sustinerea activitatilor social-filantropice si sprijinirea celor asistati si a sinistratilor, in eparhiile Patriarhiei Romane, s-au cheltuit aproximativ 45.000.000 lei, fonduri provenite in exclusivitate din donatiile credinciosilor. In prezent, in cuprinsul Patriarhiei Romane functioneaza: 394 asezaminte social-filantropice, dintre care: 88 asezaminte pentru copii, 89 asezaminte pentru varstnici, 65 de centre pentru asistenta familiilor si persoanelor aflate in dificultate, 92 cantine si brutarii sociale, 25 centre medico-sociale si policlinici, 14 centre de diagnostic si tratament pentru persoane cu nevoi speciale, 6 centre pentru persoanele fara adapost, 4 centre pentru victimele violentei familiale si agresori, 2 centre pentru victimele traficului de persoane, 9 gradinite si centre educationale etc. De serviciile si proiectele sociale desfasurate in eparhii (335 programe sociale), in anul 2009 au beneficiat 629.459 persoane din care: 152.270 copii, 26.324 persoane cu dizabilitati, 333.882 persoane varstnice si 116.979 familii sarace etc.

La ultima sedinta a Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane (6-7 iulie 2010), a fost aprobat Programul social si pastoral in vremuri de criza economica propus de Patriarhia Romana cu scopul ajutorarii familiilor de varstnici cu pensii mici, a familiilor sarace cu multi copii, dar cu venituri mici si a bolnavilor saraci. Programul va fi derulat de fiecare eparhie la nivel de parohie, manastire, protopopiat si centru eparhial prin intensificarea programelor sociale desfasurate si prin organizarea de noi cantine filantropice, colecte de alimente, imbracaminte, alte produse de stricta necesitate si bani cu scopul ajutorarii categoriilor sociale defavorizate.

In concluzie, Statul sustine activitatea Cultelor recunoscute datorita rolului lor social important, pe care, insa, unii jurnalisti si analisti “luminati” - dar cu atitudine anticlericala si mai putin informati - nu pot sa-l aprecieze obiectiv si integral, simtindu-se deranjati de prezenta activa si influenta spirituala a Bisericii in societatea romaneasca de astazi, asa cum s-a mai intamplat in Romania la inceputul anilor `50.

BIROUL DE PRESA AL EPISCOPIEI SLOBOZIEI SI CALARASILOR

.