IPS Mitropolit Nifon îşi sărbătoreşte în 11 august 2017 ocrotitorul spiritual: pe Sf. Ier. Nifon, Patriarhul Constantinopolului. Cu acest prilej, Patriarhul Daniel i-a transmis un mesaj de felicitare.
IPS Nifon s-a născut la 5 ianuarie 1944, în comuna Creţeşti-Vidra, jud. Giurgiu, din părinţii Anghel şi Maria Mihăiţă, la botez primind numele Nicolae; a urmat cursurile Şcolii generale din localitatea natală între 1951 şi 1959; Seminarul Teologic din Bucureşti (1959-1964); Institutul Universitar din Bucureşti (1964-1968); cursuri de doctorat la acelaşi Institut (1968-1971), la disciplina Vechiul Testament şi Limba Ebraică; studii postuniversitare la Universitatea din Londra – King’s College, precum şi la Universitatea din Oxford (1971-1974).
În 1974 şi-a prezentat disertaţia cu tema: O nouă evaluare a canonului Vechiului Testament, la Universitatea din Londra (obţinând titlul de Maşter of Theology); alte studii postuniversitare la: Colegiul Anglican din Ierusalim (Israel), pentru specializarea în Arheologia biblică (în perioada iulie-septembrie 1972) şi la Universitatea din Geneva (Elveţia), în anul academic 1977-1978; doctor în Teologie cu teza: Cartea lui Miheia: teologie şi exegeză (sub îndrumarea Pr. prof. dr. Dumitru Abrudan, la Universitatea din Oradea).
A îndeplinit următoarele misiuni: cântăreţ bisericesc la Parohia ortodoxă românească din Londra, pedagog şi profesor la Seminarul Teologic din Bucureşti, documentarist principal, şef de serviciu, secretar al Sectorului Relaţii externe bisericeşti al Administraţiei Patriarhale, toate între anii 1975 şi 1980; în 8 mai 1980 a fost tuns în monahism (închinovat la mănăstirea Cernica), cu numele Nifon, iar câteva zile mai târziu (1 mai), hirotonit ierodiacon şi pe 15 mai 1980, ieromonah.
În 16 iulie 1980, hirotesit arhimandrit (tot în această perioadă: îmbisericit la mănăstirea Antim din Bucureşti); în perioada 16 iulie 1980-aprilie 1982 a făcut misiune bisericească în Canada; la întoarcerea în ţară a fost numit consilier patriarhal la Sectorul Relaţii Externe Bisericeşti (1 decembrie 1982); la 1 februarie 1983 i se încredinţează conducerea Mănăstirii Antim din Bucureşti; în 24 noiembrie 1985 a fost ales episcop-vicar patriarhal, conducând pe mai departe Sectorul Relaţii Externe Bisericeşti.
În urma înfiinţării Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor (1993), a fost ales episcop titular al acesteia (11 ianuarie 1994) şi instalat la 6 februarie acelaşi an (1994); după câţiva ani de activitate rodnică la Slobozia, în 14 decembrie 1999 a fost ales Arhiepiscop al Târgoviştei şi instalat la 26 decembrie 1999; în 7 martie 2008, pentru bogata sa activitate în „ogorul Domnului”, Sfântul Sinod i-a acordat rangul de Mitropolit ad personam.
Pe lângă activitatea pastoral-misionară şi administrativ-gospodărească, desfăşoară o impresionantă activitate ecumenică, între care amintim: participarea la Adunarea generală a Con-ferinţei Bisericilor Europene (Engelberg – Elveţia, 1974), la Adunările Generale Europene ale Federaţiei Mondiale a studenţilor creştini (Dublin – Irlanda, 1970), Sri Lanka (1972), Addis Abeba – Etiopia (1973), Texas (1976) ş.a.; de asemenea, a fost conducătorul delegaţiei Bisericii noastre la cea de a Vlll-a Adunarea generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor (Harare, Zimbabwe, 1998).
A făcut parte din numeroase delegaţii care au reprezentat Biserica noastră în străinătate; este membru în Comisia de dialog anglicano-ortodox, participând la întrunirile acesteia; a publicat însemnate lucrări teologice, între care amintim: Orthodox Youth and the EcumenicaI Movement (1978), The Christian Orthodox-Jewish Consultation (1979), Ortodoxie şi Ecumenism. Studii, conferinţe, meditaţii (2000), Profetul Miheia: Introducere, traducere şi comentariu (2000), Misi-une şi Viaţă (2002), Misiologie creştină (2002 şi 2005), The Orthodox Church and Ecumenical Movement (2002), Politica religioasă a lui Mihai Viteazul (Ed. Arhiepiscopiei Târgoviştei, 2001).
A coordonat apariţia Almanahurilor Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor (1994-2000), precum şi cele ale Arhiepiscopiei Târgoviştei (1994- 2010); a reeditat Liturghierul lui Macarie din 1508; a publicat numeroase studii şi articole în diferite publicaţii bisericeşti din ţară şi străinătate; profesor şi, o vreme, decan al Facultăţii de Teologie, Universitatea „Valahia” din Târgovişte; membru în diferite asociaţii şi societăţi bisericeşti şi culturale; a fost distins cu diferite diplome şi ordine bisericeşti şi laice.
Iulian Dumitrascu
Sursa: basilica.ro
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.