Manastirea Cozia, ctitoria marelui voievod Mircea cel Batran, intr-un cadru liturgic solemn si-a serbat ieri, 9 iunie, patronul spiritual, pe Dumnezeu in Sfanta Treime. Praznicul a inceput in ajunul sarbatorii cu slujba Privegherii, iar a doua zi a continuat cu Acatistul „Sfintei Treimi” si cu Sfanta Liturghie.

Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie a fost oficiata de catre noul Chiriarh al Ramnicului, Inaltpreasfintitul Parinte Arhiepiscop Varsanufie, inconjurat de un sobor de peste 40 de preoti si diaconi veniti de la parohiile si manastirile din Eparhie si din tara.

Dupa Sfanta Evanghelie, Inaltpreasfintitul Arhiepiscop Varsanufie a tinut un cuvant de invatatura in care a aratat importanta cinstirii Sfintei Treimi in Biserica noastra, evidentiind faptul ca dogma Sfintei Treimi este fundamentul invataturii noastre crestine. Iar despre insematatea solemnitatii de la stravechea lavra valceana, Arhipastorul Ramnicului a spus:„Praznicul de astazi este un praznic desavarsit; este praznicul in care il cinstim pe Dumnezeu, Unul dupa fiinta Sa, dar care S-a manifestat in istorie in trei Persoane: Tatal, Fiul si Sfantul Duh. Asa cum vedem din dumnezeiestile Scripturi, atat ale Vechiului, cat si ale Noului Testament, Dumnezeu se reveleaza pe rand omului… Persoanele Sfintei Treimi, desi se manifesta in istorie intreit, sunt una, pentru ca Tatal este Cel care creeaza lumea, Fiul este Cel care mantuieste lumea, iar Duhul Sfant este cel care sfinteste lumea pana la sfarsitul veacurilor… Aceasta sarbatoare a Sfintei Treimi mai poate fi numita si sarbatoarea dragostei lui Dumnezeu fata de oameni, pentru ca testamentul pe care Dumnezeu il lasa oamenilor prin Fiul Sau este acesta: „Sa va iubiti unii pe altii asa cum si eu v-am iubit pe voi”. Evanghelistul Ioan in Evanghelia si in Epistolele Sale il defineste pe Dumnezeu ca fiind iubire. Deci daca Dumnezeu ne iubeste pe noi oamenii, iar noi suntem creati dupa chipul si dupa asemanarea Sa, si noi suntem datori sa ne iubim unii pe altii cu aceeasi dragoste cu care Dumnezeu ne-a iubit pe noi. Iar dragostea noastra catre aproapele trebuie sa mearga pana la jertfa… Suntem datori ca viata noastra sa o inchinam lui Dumnezeu, sa iertam celor care ne gresesc, sa trezim sufletul nostru, sa ne apropiem mai mult de Domnul si sa-L marturisim pe El prin faptele noastre, pretuind permanent viata noastra pamanteasca in vederea dobandirii vietii celei vesnice…”

Raspunsurile la strana au fost oferite de catre un grup de studenti de la Facultatea de Teologie Ortodoxa „Sfantul Ierarh Andrei Saguna” din Sibiu.

La final, parintele Arhimandrit Vartolomeu Androni, Exarhul manastirilor din Arhiepiscopia Ramnicului si Staretul Manastirii Cozia, a multumit Inaltpreasfintitului Parinte Varsanufie, Arhiepiscopul Ramnicului, pentru vizita si binecuvantarea arhiereasca oferita parintilor din obstea manastirii, dar si tuturor credinciosilor prezenti la acest inaltator Praznic Imparatesc.

Grandoarea si plenitudinea duhovniceasca a aceastei mari sarbatori ortodoxe a reunit la Cozia oficialitati centrale si locale, personalitati culturale, stareti si starete de la manastirile valcene, preoti si credinciosi din parohiile eparhiei, dar si sute de pelerini din tara si din strainatate, care vin an de an la hramul manastirii.

Scurt istoric al Manastirii Cozia

Situat la 3 km de statiunea balneo-climaterica Calimanesti-Caciulata, pe malul drept al Oltului si la circa 20 de km nord de Ramnicu Valcea, Ansamblul manastiresc de la Cozia, cu hramul „Sfanta Treime”, la inceput a fost cunoscut sub numele de „Manastirea Nucet”, abia mai tarziu primind numele de „Cozia”, dupa muntele din vecinatate.

Biserica mare cu hramul „Sfanta Treime”, armonios proportionata, cu ornamentatie bogata, a fost construita de mesteri din Moravia, dupa modelul bisericii sarbesti din Crusevat, din piatra alba tare, intre anii 1387 si 1391, ctitor fiind domnitorul Mircea cel Batran. Conceputa dupa planul trilobat, ea surprinde prin precizia si perfectiunea realizarii artistice. A fost sfintita la 18 mai 1388. Partea superioara a chenarelor de la ferestre, rozetele de deasupra lor si pictura din pronaos dateaza din timpul lui Mircea cel Batran. Pictura a fost renovata in 1517, in vremea lui Neagoe Basarab, cand s-a facut si fantana care ii poarta numele, dupa cum se vede intr-un fragment de inscriptie. Intre anii 1706 si 1707 i-a fost adaugat pridvorul, s-a refacut pictura din incinta si s-au adaugat cerdacurile, chiliile si s-a reconstruit havuzul cu apa (baptisteriul din fata bisericii). Toate acestea s-au facut de catre paharnicul Serban Cantacuzino. Pictura originara se pastreaza in naos, unde pe peretele de vest sunt pictati Mircea si fiul sau Mihail in costume de cavaleri, iar in stanga se afla portretul lui Serban Cantacuzino.

In pronaos se gasesc mormintele voievodului Mircea si al monahiei Teofana, mama lui Mihai Viteazul, calugarita dupa moartea fiului ei si decedata in 1605. Piatra funerara a domnitorului este o copie a celei originale si dateaza din 1938.

Dupa anul 2000, prin purtarea de grija a parintelui staret Arhimandritul Vartolomeu Androni, aici au fost ridicate mai multe corpuri de chilii si un atelier de tamplarie si sculptura.

In cadrul manastirii sunt organizate simpozioane, conferinte, expozitii si manifestari cultural-religioase. Complexul monahal de la Cozia gazduieste grupuri de credinciosi, tineri si copii, care participa la tabere scolare, iar manastirea este vizitata de pelerini din toata lumea.

Manastirea Cozia ramane cea mai reprezentativa ctitorie a domnitorului Mircea cel Batran, dar are si o mare insemnatate in ceea ce priveste cercetarea studiului de cultura si arta a poporului nostru in secolul al XIV-lea, fiind o bogata sursa de documentare pentru arhitectura, sculpturile in piatra si lemn, ca si in pictura.

Sursa: arhiram.ro

 

.

• Manastirea Cozia
  Publicat in : Mitropolia Olteniei