Luni, 4 iunie, Manastirea Cozia, ctitoria marelui voievod Mircea cel Batran, intr-un cadru liturgic solemn si-a serbat hramul inchinat Sfintei Treimi. Praznicul a inceput in seara zilei de 3 iunie, cu slujba Privegherii, si a continuat astazi, cu Acatistul „Sfintei Treimi” si Sfanta Liturghie.

Slujba Sfintei Liturghii a fost oficiata de catre Preasfintitul Parinte Emilian Lovisteanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Ramnicului, inconjurat de un sobor de peste 40 de preoti si diaconi, de la parohiile si manastirile din Eparhie si din tara. Dupa Sfanta Liturghie a fost savarsita slujba Parastasului pentru ctitorii si binefacatorii acestei sfinte manastiri.

La final, Preasfintitul Parinte Emilian Lovisteanul a tinut un cuvant de invatatura in care a aratat importanta cinstirii Sfintei Treimi in Biserica noastra, evidentiind faptul ca dogma despre Sfanta Treime este fundamentul invataturii noastre crestine.

La sarbatoare au fost prezenti stareti si starete ale manastirilor valcene, preoti si sute de pelerini din tara care vin, an de an, la hramul manastirii Cozia. Raspunsurile la strana au fost date de grupul psaltic „Sfantul Efrem Sirul” din Sibiu, dirijat de Elisei Roncea.

Multumind tuturor pentru participare, parintele Arhimandrit Dr. Vartolomeu Androni, Exarhul manastirilor din Arhiepiscopia Ramnicului si Staretul Manastirii Cozia, a conchis: „Marele Domnitor Mircea cel Batran a fixat acest hram ca pe o corola in cinstea Sfintei Treimi: Tatalui, Fiului si Duhului Sfant. … Aceasta sarbatoare a Sfintei Treimi inseamna pentru noi crestini ortodocsi, axioma si este pliroma legaturii lui Dumnezeu cu omul, pentru ca omul se mantuieste numai in Tatal, in Fiul si in Duhul Sfant. Aceasta ne indreptateste sa gandim si sa credem ca trebuie sa fim si noi toti crestinii una, pentru ca Domnul nostru Iisus Hristos S-a rugat Tatalui "ca toti sa fie una" ca si Sfanta Treime”.

Scurt istoric

Situat la 3 km de statiunea balneo-climaterica Calimanesti-Caciulata, pe malul drept al Oltului si la circa 20 de km nord de Ramnicu Valcea, ansamblul manastiresc de la Cozia, cu hramul ”Sfanta Treime”, la inceput a fost cunoscut sub numele de „Manastirea Nucet”, abia mai tarziu primind numele de ”Cozia”, dupa muntele din vecinatate.

Biserica mare cu hramul „Sfanta Treime”, armonios proportionata, cu ornamentatie bogata, a fost construita de mesteri din Moravia, dupa modelul bisericii sarbesti din Crusevat, din piatra alba tare, intre anii 1387 si 1391, ctitor fiind domnitorul Mircea cel Batran. Conceputa dupa planul trilobat, ea surprinde prin precizia si perfectiunea realizarii artistice. A fost sfintita la 18 mai 1388. Partea superioara a chenarelor de la ferestre, rozetele de deasupra lor si pictura din pronaos dateaza din timpul lui Mircea cel Batran. Pictura a fost renovata in 1517, in vremea lui Neagoe Basarab, cand s-a facut si fantana care ii poarta numele, dupa cum se vede intr-un fragment de inscriptie. Intre anii 1706 si 1707 i-a fost adaugat pridvorul, s-a refacut pictura din incinta si s-au adaugat cerdacurile, chiliile si s-a reconstruit havuzul cu apa (baptisteriul din fata bisericii). Toate acestea s-au facut de catre paharnicul Serban Cantacuzino. Pictura originara se pastreaza in naos, unde pe peretele de vest sunt pictati Mircea si fiul sau Mihail in costume de cavaleri, iar in stanga se afla portretul lui Serban Cantacuzino.

In pronaos se gasesc mormintele voievodului Mircea si al monahiei Teofana, mama lui Mihai Viteazul, calugarita dupa moartea fiului ei si decedata in 1605. Piatra funerara a domnitorului este o copie a celei originale si dateaza din 1938.

Dupa anul 2000, prin purtarea de grija a parintelui staret Arhim. Vartolomeu Androni, aici au fost ridicate mai multe corpuri de chilii si un atelier de tamplarie si sculptura.

In cadrul manastirii sunt organizate simpozioane, conferinte, expozitii si manifestari cultural-religioase. Complexul monahal de la Cozia gazduieste grupuri de credinciosi, tineri si copii, care participa la tabere scolare, iar manastirea este vizitata de pelerini din toata lumea.

Manastirea Cozia ramane cea mai reprezentativa ctitorie a domnitorului Mircea cel Batran, dar are si o mare insemnatate in ceea ce priveste cercetarea studiului de cultura si arta a poporului nostru in secolul al XIV-lea, fiind o bogata sursa de documentare pentru arhitectura, sculpturile in piatra si lemn, ca si in pictura.

Sursa: arhiram.ro

.

• Manastirea Cozia
  Publicat in : Mitropolia Olteniei