Biserica Sfanta Treime din Scheii Brasovului

Biserica Sfanta Treime din Schei

Pe Tocile

Biserica Sfanta Treime din Scheii Brasovului este una dintre bisericile ortodoxe ale orasului. Locasul de cult a fost construit in anul 1813 si picatat in anul 1946, de catre Iosif Vasu.

Pana la anul 1781, cei peste patru mii de credinciosi din Scheii Brasovului erau slujiti de serviciile religioase ale unei singure biserici, anume Biserica Sfantul Nicolae din Schei. Dupa numeroase memorii, si mai ales dupa ce Iosif al II-lea, la 28 octombrie 1781, emisese "decretul de concivitate", prin care se stipula intre altele ca romanii puteau ridica scoli si biserici daca aveau cel putin 100 de familii, locuitorii din zona Tocilelor obtin dreptul de a-si ridica si ei o biserica.

Ca urmare, la data de 22 septembrie 1781, in gradina cumparata de la Micu Voicu, ginerele cunoscutului librar si negustor Hagi Ioan Ciurcu, se ridica mai intai o troita din lemn de catre familia Ioan si Paraschiva, Radu si Maria, "in amintirea unor raposati", desi prin adresa din 12 februarie 1779 magistratul raspunde Guvernului ca romanii din Scheii Brasovului au o biserica mare si nu este nevoie de alta.

Un alt motiv de refuz era acela ca in anul 1782 se aprobase pentru romani Biserica din Brasovul Vechi. Totusi din cronica locala a lui Thomas Tartler aflam ca la 31 iulie 1812 "imparatul dadu aprobarea pentru ridicarea unei a doua biserici in Schei", in locul capelei facute in anul 1806.

Probabil ca alaturi de troita amintita se incepuse constructia bisericii din lemn, terminata in anul 1813. La scurt timp, in anul 1824 se incepe insa constructia bisericii din piatra dupa planurile arhitectului Diners. S-au ridicat la scurt timp doua chilii in curtea bisericii, prin anul 1819, cu stradania primului paroh, parintele Voina Pitis.

Aveau sa fie protejati de patronajul episcopului Vasile Moaga si favorizati de daniile impresionante ale localnicilor: Dumitru si Teodor Orghidan doneaza 415 fl, "un policandru, un procovet, 2 sobe de scoala si inca 830 fl. Pentru iconostas, preotul Voina Pitis - 276 fl., carti vechi; Vasile Ototoi - 105 fl.

Insusi voievodul Grigore Ghica ofera 500 de taleri, carturarul Barbu Vacarescu, clucerul Dana, boierul Mihaita Filipescu, medelnicerul Dumitrache Duma, stolnicul Petrache, serdarul Raducanu tarca, logofatul Gh. Macelar - ca sa amintim doar cateva nume de ctitori de peste munti care s-au oferit sa sprijine ridicarea acestui lacas.

Dupa cum spune cronicarul bisericii Nicolae Grid, "in 85 de zile s-au savarsit" si in 10 iunie 1813 s-a sfintit biserica in prezenta protopopului Radu Tempea si a preotilor Ioan Stefanovici, Simion Popovici Datcu si a diaconului Nicolae Grid.

Biseric avea sa fie pictata de valorosii pictori Costantin Lecca si Misu Pop in anul 1856, an in care se realizeaza si turnul cu ceas. Pictura a fost renovata mai intai in anul 1913, cand biserica este resfintita de protopopul Vasile Saftu, ca delegat din partea Mitropoliei Ardealului. Biserica pastreaza si azi pictura marelui maestru Costantin Lecca (1807-1887), fiind restaurata in 1945.

Intre anii 1945-1946, cu concursul parohului Valer Voineag biserica este renovata in intregime, executandu-se urmatorele lucrari: asanarea pamantului, punerea pavimentului de mozaic, subzidirea bisericii pana la ferestre, o bordura de asfalt in jurul bisericii in exterior, instalarea gazului metan, stranele, podisorul, zugravirea fatadei si restaurarea picturii de pictorul fagarasan Iosif Vasu. In urma lucrarilor, biserica a fost refintita la 15 septembrie 1946 de mitropolitul Nicolae Balan, insotit de soborul de 26 de preoti.

Intrucat, prin decretul lui Iosif al II-lea din 1788 se interzice inmormantarea in biserica, se cumpara si gradina negustorului Apostol Hagi Radu, folosita ca cimitir - pana la anul 1791 se inmormantasera aici 725 persoane -, motiv pentru care aici se cladeste in 1806 si o capela mortuara.

La altarul noii biserici au slujit cu credinta preotii: Voina Pitis si nepotii sai Bonifatie Pitis si Dimitrie Orghidan, apoi Nicolae Mihaltan - devenit director al gimnaziului din Brad, Vasile Sfetea, Nicolae Furnica, Candid Muslea, Nicolae Stinghe, Nicolae Chicomban si din 1939, Valeriu Voineag.

Alaturi de biserica se facusera cateva chilii, una din ele devenind lacas de scoala "pentru copiii mici de Pe Tocile", la care in a doua jumatate a veacului al XIX-lea preda compozitorul George Ucenescu - autorul melodiei imnului "Desteapta-te Romane", si apoi pentru 40 de ani Ioan Suciu - pictor de icoane, pana cand scoala fuzioneaza cu "Scolile Centrale Romane" - azi Colegiul "Andrei Saguna".

Cimitirul este mult mai mare decat cel de la Biserica Sfantul Nicolae din Schei, iar inscriptiile de pe vechile cruci poarta amintirea unor localnici de valoare: preotii Bonifatie Pitis, Nicolae Chicomban, directorul scolilor primare din Brasov, Ioan Vatasan, profesorii I.C. Pantu, Gheorghe Prejmerean, Ion Dariu - autori de manuale, botanistul Dumitru Lupan, filologul Costantin Lacea, Vasile Greceanu - ginerele lui Andrei Muresianu s.a. Pana in 1883 si osemintele poetului Muresianu erau gazduite de acest cimitir, dar apoi au fost stramutate in Groaveri, la Biserica Sfintei Parascheva, unde se gasesc si azi.

• Biserica fortificata de la Mosna
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserica evanghelica din Harman
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserica fortificata din Biertan
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserica Sfantul Nicolae din Scheii Brasovului
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserica Vulcan II
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania