Sambata, 27 iulie, cand Biserica Ortodoxa praznuieste pe Sfantul Mare Mucenic si Tamaduitor Pantelimon, ocrotitorul cadrelor medicale si al bolnavilor, paraclisul Spitalului Judetean din Drobeta Turnu Severin isi serbeaza hramul.
 
Cu aceasta ocazie, parintele Constantin Grumazescu, preot misionar la Paraclisul Spitalului, invita credinciosii sa participe la aceasta sarbatoare.
 
Sfantul Pantelimon s-a nascut in jurul anului 275, in cetatea Nicomidia din provincia Bitinia, intr-o familie nobila, si a primit numele Pantoleon, care tradus din limba greaca inseamna "cel in toate puternic ca un leu“.

Tatal sau, Eustoghie, era senator pagan al imparatului Maximian Galeriu (286-305), intr-un Imperiu roman in care credinta crestina era pricina de persecutie, batjocura si moarte. Cu toate acestea, mama sa, Euvula, imbratisase tainic credinta in Hristos, si si-a crescut copilul in dragostea lui Dumnezeu. Nu mult timp s-a bucurat tanarul Pantoleon de dragostea si ocrotirea maicii sale, caci aceasta s-a mutat la cele vesnice, pe cand el era inca era un copil. Pentru sfintenia vietii si datorita fiului pe care l-a odraslit si crescut, Euvula a fost canonizata de Biserica si este cinstita la 30 martie.
 
Ramas alaturi de tatal sau, a fost indepartat de credinta crestina, fiind indreptat catre studiul medicini. Ucenic al renumitului medic Eufrosin, si-a insusit tainele vindecarii atat de bine, incat a fost chemat de imparatul Maximian la palatul sau, ca medic personal. In acea vreme, persecutiile crestinilor erau in toi, in cetatea Nicomodiei fiind martirizati, in anul 303, douazeci de mii de mucenici, arsi de vii in biserica cetatii, in timpul Sfintei Liturghii. Pe acestia, Biserica ii sarbatoreste la 28 decembrie. Dintre ei, Sfantul Antim, episcopul cetatii, a reusit sa scape si, alaturi de el, preotul Ermolae. Scapand de prigoana, preotul Ermolae se ascundea intr-o casa. Pentru ca trecea zilnic prin fata acelei case, in drum spre Scoala de Medicina din Nicomidia, tanarul Pantoleon a fost remarcat de Ermolae si chemat pentru a sta de vorba. Asa a inteles ca stiinta medicala nu rodeste decat in fata lui Hristos, Care vindeca si aduce mantuirea fara nici o plata. Timpul trecea si, la calea catre invatatorul Eufrosin in ale vindecarii trupului, Pantoleon a adaugat popasul la casa preotului Ermolae, cel ce il povatuia in tainele lui Dumnezeu.
 
Pe cand se intorcea acasa de la cursurile lui Eufrosin, Pantoleon a intalnit un copil mort dupa ce fusese muscat de o naparca. Socotind ca era vremea sa incerce invataturile despre care ii vorbise Ermolae, chema in ajutor numele Domnului Hristos, si indata copilul se ridica, iar naparca muri. Vazand acestea, fugi indata la preotul Ermolae si ceru sa primeasca Sfanta Taina a Botezului. Si a ramas alaturi de acesta vreme de opt zile dupa Botez, initiindu-se si mai mult in tainele credintei. Auzind imparatul ca preotul Ermolae continua sa slujeasca lui Hristos, a fost prins si martirizat prin decapitare, in anul 305, iar Biserica noastra il praznuieste la 26 iulie. Intors acasa, tanarul Pantoleon a ascuns ca este crestin, spunandu-i tatalui sau ca, in timpul cat a lipsit de acasa, a tratat pe un bolnav la palat. Intre timp, insa, cauta sa-si convinga parintele de zadarnicia inchinarii la idoli. Intr-o buna zi, a fost adus la senatorul Eustoghie un orb care isi risipise intreaga avere la doctori, fara nici un rezultat. Chemandu-si fiul sa-l cerceteze, afla de la Pantoleon ca va fi vindecat prin puterea Stapanului sau. Facand semnul Sfintei Cruci pe ochii orbului si rugandu-se lui Hristos sa-l tamaduiasca, indata barbatul si-a recapatat lumina vederii. Recunoscator ca prin puterea lui Dumnezeu a fost vindecat, a cerut sa fie primit in randul crestinilor. Si a fost botezat atat el, care fusese vindecat, cat si Eustoghie, tatal lui Pantoleon, martor al minunii. La putin timp dupa botez, Eustoghie trecu la cele vesnice, increstinat, iar toata averea sa ramase lui Pantoleon. Cunoscand cuvintele Mantuitorului, Care indeamna pe omul doritor a mosteni viata vesnica: "Vinde toate cate ai si le imparte saracilor, si vei avea comoara in ceruri“, Pantoleon a impartit intreaga sa avere saracilor, a eliberat sclavii de la curtea sa si s-a dedicat ingrijirii saracilor, carora nu le cerea pret de vindecare decat sa creada in Hristos, Cel din mila Caruia erau tamaduiti.
 
Vremea trecea, oamenii isi gaseau alinare trupului si sufletului venind la doctorul Pantoleon, ajungand vestit in acele vremuri. Iar ceilalti doctori din Nicomidia nutreau sentimente de invidie si cautau prilejul de a-l indeparta. Nu a trecut mult timp si i-a fost adus doctorului fara de arginti spre ingrijire un crestin chinuit tocmai din ordinul imparatului. Vindecandu-i ranile, doctorii din cetate l-au denuntat la imparat ca tratase un crestin. Iar la curtea imparatului a fost adus tocmai cel ce fusese vindecat de orbire, intrebat fiind prin ce mijloace a fost tamaduit de Pantoleon. A raspuns ca a fost vindecat in numele lui Hristos si din acea clipa a primit adevarata lumina, a credintei. Furios, imparatul a cerut sa fie decapitat, fiind praznuit in sinaxarul ortodox in aceeasi zi cu Sfantul Pantelimon, la 27 iulie. Desi il pretuia pe Pantoleon pentru devotamentul si serviciile sale, imparatul prigonitor Maximian nu putea accepta ca doctorul sau sa fie crestin. Totusi, cauta sa-l scape de chinuri, indemnandu-l sa apostazieze. Mai mult, in cetatea Nicomidia era bine inradacinat cultul zeului medicinei, Asklepios. Prin inchinarea la Hristos, Pantoleon sfida atat pe imparat, cat si pe zeul slujit de el. A fost adus in timpul judecatii sale un paralitic asupra caruia toate eforturile celorlalti doctori de la curte erau sortite esecului. Dupa ce incantatiile catre zeul Asklepios au incetat, fara folos, Pantoleon a inaltat rugaciuni catre Dumnezeu, l-a luat pe paralitic de mana si l-a ridicat din neputinta sa, in numele lui Hristos. In loc sa fie pedepsit un crestin, mai multi pagani au venit la adevarata credinta, vazand minunea savarsita. Pentru ca nici promisiunile, nici amenintarile chinurilor ce-l asteptau nu l-au convins sa renunte la credinta sa, imparatul a poruncit sa fie pedepsit.
 
Cele mai crude incercari de a-l vatama se loveau insa de Pantoleon, crestinul "cel puternic ca un leu“, in fata slujitorilor idolesti. Armele si fiarele se inmuiau inaintea sa, prin puterea lui Dumnezeu fiind ferit de orice atingere. Vazand ca in nici un chip nu-l pot pedepsi, imparatul a poruncit sa fie decapitat. Dar la locul executiei, pe cand calaul a ridicat sabia, aceasta s-a topit precum ceara in para focului. Din nou, crestinul nu a pierit, si mai multi soldati l-au urmat pentru minunile sale. Cand si-a inaltat o ultima rugaciune, din ceruri a primit raspuns: "Slujitor credincios, dorinta ta va fi acum indeplinita, portile cerului iti sunt deschise, cununa ta e pregatita. Tu vei fi de acum inainte adapost deznadajduitilor, ajutor celor incercati, doctor bolnavilor si teroare demonilor, de aceea numele tau nu va mai fi Pantoleon, ci Pantelimon“, care se talcuieste "preamilostiv“. Si intinzandu-si grumazul pe taietor, si-a primit mucenicescul sfarsit, la 27 iulie 303, iar soldatii i-au incredintat cu evlavie moastele pentru a fi ingropate, pe proprietatea lui Arnantios Scolasticul. Inca de atunci a fost cinstit ca sfant, particele din sfintele sale moaste pastrandu-se cu mare cinste in diferite lacasuri de cult, iar numele sau a devenit hram al multor biserici sau asezaminte sociale.

Sursa: episcopia-severinului.ro

 

.

• Manastirea Sfantul Pantelimon - Sfantul Munte Athos
  Publicat in : Biserica in lume
• Biserica Sfantul Pantelimon - Nerezi
  Publicat in : Biserica in lume
• Sfantul Pantelimon, ocrotitor al medicilor si tamaduitor al bolnavilor
  Publicat in : Sfantul Pantelimon
• Sfantul Pantelimon
  Publicat in : Vietile sfintilor
• Manastirea Sfantul Pantelimon - Panachrantos
  Publicat in : Biserica in lume