Biserica Sf. Anton de la Curtea Veche - Paraclis Patriarhal - îşi cinsteşte la 25 martie 2015, de sărbătoarea Bunei Vestiri, hramul istoric. Acest hram a fost fixat de ctitorii acestei biserici, Mircea Voievod şi Doamna Chiajna, când au zidit această biserică, în anul 1559.

În ajunul sărbătorii, la 24 martie 2015, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a fost prezent în lăcaşul de cult şi a adresat, după slujba Vecerniei unită cu Litia, un cuvânt de învăţătură tuturor credincioşilor prezenţi.

În cuvântul său Patriarhul României a arătat că prin sărbătoarea aceasta comemorăm şi prăznuim marele eveniment al întrupării Fiului lui Dumnezeu Cel Veşnic; zămislirea Sa din Fecioara Maria a început în momentul în care ea a spus Arhanghelului Mihail: „Iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul Tău”.

Mântuirea înseamnă unirea omului cu Dumnezeu Cel veşnic ca omul să trăiască veşnic în iubirea lui Dumnezeu

Mântuirea înseamnă unirea omului cel limitat şi trecător cu Dumnezeu Cel nelimitat şi netrecător. Adică unirea noastră cu Dumnezeu Cel Veşnic, pentru că numai El fiind veşnic viu ne poate scăpa de moarte şi ne poate dărui viaţă veşnică, a subliniat Patriarhul României în cuvântul său.

„Astăzi este începutul mântuirii noastre înseamnă că astăzi este începutul unirii firii dumnezeieşti cea veşnică şi nelimitată, cea sfântă şi fără de păcat cu firea omenească cea căzută în păcat, cea muritoare, cea trecătoare. Pentru ca să nu se despartă niciodată omul de Dumnezeu, Fiul lui Dumnezeu şi-a unit firea omenească cu firea Sa dumnezeiască. Într-o cântare din primele veacuri creştine se spune a luat chip de om, Fiul Lui Dumnezeu, pentru ca omul să nu îşi mai întoarcă faţa de la Dumnezeu, ci să fie pururea îndreptat cu faţa spre Dumnezeu. Deci, când se spune că Hristos este Mântuitorul sau Izbăvitorul înţelegem că El este Cel Care ne uneşte cu Dumnezeu pentru că în propria Sa persoană sunt unite firea dumnezeiască cu firea omenească. Această unire, care începe odată cu zămislirea lui Hristos în pântecele Fecioarei Maria prin lucrarea Duhului Sfânt, durează veşnic; este o unire veşnică şi este o unire mai tare decât moartea. Chiar şi când trece prin moarte Iisus Hristos, ca om, se desparte sufletul Său de trupul Său, dar nu se desparte dumnezeirea Sa de umanitatea Sa. Pe când trupul se afla în mormânt El era unit cu Dumnezeirea şi, de aceea, nu a intrat în stricăciune. Când sufletul a coborât la iad era unit cu dumnezeirea, de aceea iadul nu a putut să Îl stăpânească. Deci, unirea aceasta a firii dumnezeieşti veşnice cu firea omenească trecătoare şi limitată, în persoana lui Iisus Hristos, este o unire eternă sau veşnică şi este mai tare decât moartea. Iată de ce numai Iisus Hristos este cu adevărat Mântuitor, pentru că El este izvorul vieţii veşnice care dăruieşte firii umane păcătoase sfinţenie şi firii umane trecătoare şi muritoare îi dăruieşte viaţă veşnică mai întâi prin învierea sufletului din moartea păcatului şi apoi prin învierea trupului la învierea cea de obşte. Deci, mântuirea aceasta înseamnă: unirea omului cu Dumnezeu Cel veşnic ca omul să trăiască veşnic în iubirea lui Dumnezeu. De aceea, Sfinţii Părinţi ai Bisericii au spus că Hristos se face om pentru a dărui omului viaţă dumnezeiască veşnică. El Cel nelimitat se face limitat ca nouă să ne dăruiască Împărăţia cea nesfârşită şi veşnică a iubirii Preasfintei Treimi”, a spus Preafericirea Sa.

Taina cea din veac ascunsă şi de îngeri neştiută este taina înomenirii lui Dumnezeu ca pe om să îl îndumnezeiască prin har

Astăzi este începutul unirii lui Dumnezeu cu umanitatea şi de aceea spunem că este începutul mântuirii noastre, adică începutul ridicării noastre din păcat şi moarte şi unirii noastre cu Dumnezeu Cel Sfânt, fără de păcat şi nemuritor, a mai arătat Preafericirea Sa: „Se mai spune în tropar că prăznuim arătarea Tainei celei din veac. Întruparea Fiului lui Dumnezeu Cel veşnic sau înomenirea lui Dumnezeu a fost o taină ascunsă pe care nici îngerii nu au ştiut-o, în afară de Arhanghelul Gavriil, căruia Dumnezeu i-a descoperit-o ca el să binevestească taina aceasta Fecioarei Maria. Taina cea din veac ascunsă şi de îngeri neştiută este taina înomenirii lui Dumnezeu ca pe om să îl îndumnezeiască prin har, este taina unirii lui Dumnezeu Cel nevăzut cu omul văzut, este taina unirii lui Dumnezeu Cel veşnic cu omul muritor, taina unirii lui Dumnezeu Cel nelimitat sau inaccesibil cu firea umană limitată. Este o taină mai presus de minte, de aceea se şi numeşte taină, în înţelesul că nu se poate explica în mod raţional, dar se primeşte prin credinţă fiindcă este taina iubirii milostive a lui Dumnezeu pentru oameni, este taina lucrării Lui mântuitoare care ne dăruieşte nouă viaţă şi fericire veşnică”.

Nu te teme pentru că ai aflat har de la Dumnezeu

De asemenea, Patriarhul României a arătat că Fecioara Maria a primit adevărul tainei celei mai presus de minte pentru că a văzut iubirea milostivă a lui Dumnezeu pentru oameni.

„Nici Maica Domnului nu a înţeles la început cum se poate naşte un copil dacă ea nu a cunoscut bărbat. După ce i-a explicat Arhanghelul Gavriil: Duhul Sfânt se va pogorî peste tine, puterea Celui Preaînalt te va umbri, pentru aceea şi sfântul care se va naşte din tine Fiul lui Dumnezeu se va chema nu a înţeles cum Cel nevăzut se face văzut, Cel necuprins se face cuprins, dar a primit această taină fiindcă a înţeles că este vorba de o lucrare a lui Dumnezeu mai presus de minte, dar care are ca scop mântuirea neamului omenesc. Arhanghelul îi spune Nu te teme pentru că ai aflat har de la Dumnezeu, vei naşte fiu şi vei pune numele lui Iisus şi acesta Fiul celui preaînalt se va numi. Deci, Copilul cel care se va naşte are deja un nume, nu dat de oameni, ci de Arhanghelul Gavriil, îl cheamă Iisus. Ce înseamnă Iisus în limba ebraică? Înseamnă Dumnezeu mântuieşte. Deci, El este mântuitor şi prin aceasta ea a înţeles că Fiul care se va naşte din ea va fi Mântuitorul Cel aşteptat de veacuri de-a rândul de poporul ales, Cel profeţit prin proroci, Cel binevestit de multă vreme şi în multe rânduri. Iată, a înţeles că este vorba de mântuire, dar cum Cel veşnic se face muritor şi Cel necuprins nici cu gândul se face cuprins în pântecele Fecioarei nu a înţeles şi nimeni nu poate să înţeleagă, dar a primit adevărul acesta, adevărul tainei celei mai presus de minte pentru că a văzut iubirea milostivă a lui Dumnezeu pentru oameni”, a mai spus Patriarhul României.

La final, Patriarhul României a dăruit mai multe cărţi liturgice şi de folos duhovnicesc pentru parohia Sfântul Anton Curtea Veche.

Slujba Vecerniei unită cu Litia

Sărbătoarea hramului istoric de anul acesta a început cu Slujba Vecerniei unită cu Litia săvârşită de un sobor de preoţi şi diaconi. Din soborul slujitor au făcut parte: părintele consilier patriarhal Nicolae Dascălu, coordonatorul Centrului de presă BASILICA al Patriarhiei Române (protos), părintele consilier patriarhal Constantin Stoica - Biroul de presă al Patriarhiei Române, părintele consilier patriarhal Ciprian Apetrei, directorul Agenţiei de ştiri BASILICA a Patriarhiei Române, părintele Gheorghe Zaharia, parohul de la Biserica „Sfântul Anton“-Curtea Veche, precum şi alţi slujitori.

Slujire arhierească în ziua hramului

În ziua hramului, mâine 25 martie, de la orele 8:00 se va oficia slujba Utreniei, iar de la ora 9:30 Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur unită cu Vecernia va fi oficiată, cu binecuvântarea Patriarhului României, de către Preasfințitul Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

Buna Vestire – Hramul istoric al celei mai vechi biserici din Bucureşti

Sărbătoarea Bunei Vestiri este hramul istoric al Bisericii domnești de la Curtea Veche. În anul 1559, luna septembrie, când a fost construită Biserica Domnească de la Curtea Veche de către ctitorii domnitorul Mircea Ciobanul și doamna sa Chiajna a primit ca hram Buna Vestire care este hramul principal al lăcașului de cult. De la mijlocul secolului al XIX-lea biserica îl are ca ocrotitor şi pe Sfântul Cuvios Antonie cel Mare, a cărui icoană făcătoare de minuni se află în acest sfânt locaş. De atunci, biserica este cunoscută în acte sub numele de Sfântul Anton – Curtea Veche. Această biserică este cea mai veche clădire din Capitala României şi a fost martora a mai mult momente importante din istoria voievodală a Ţării Româneşti. De la jumătatea secolului al XVI-lea până spre sfârşitul secolului al XVIII-lea a fost biserica domnitorului Ţării Româneşti unde aveau loc ungerile şi proclamările domnilor munteni şi a evenimentelor legate de viaţa de familie a acestora: botezuri, cununii şi altele.

Sursa: basilica.ro

.