Regele Mihai - un simbol al suferintei si sperantei poporului roman

Cuvântul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Slujba înmormântării Regelui Mihai I al României, oficiată în Catedrala Patriarhală din Bucureşti, sâmbătă, 16 decembrie 2017:

Regele Mihai - un simbol al suferinței
şi speranței poporului român

„Eu sunt învierea şi viaţa; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi. Şi oricine trăiește şi crede în Mine nu va muri în veac.” (Ioan 11, 25-26)

Îndurerată Familie Regală,
Îndoliată Adunare,

Majestatea Sa Regele Mihai I al României a venit de multe ori în această biserică, ocrotită de Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena, construită de Principele Domnitor al Ţării Româneşti Constantin Şerban Basarab, între anii 1656-1658, devenită apoi Catedrală Mitropolitană, în anul 1668, iar mai târziu Catedrală Patriarhală, în anul 1925. În această Catedrală, Majestatea Sa a primit binecuvântare ca rege minor, în vârstă de şase ani, de la Mitropolitul Primat Miron Cristea al României, iar în anul 1940 a fost uns Rege al României de către Patriarhul Nicodim al României. La vârstele copilăriei, adolescenței şi tinereții, Regele Mihai, alături de mama sa Regina Elena, de tatăl său Regele Carol al II-lea, sau de alţi membri ai familiei regale, a fost prezent de foarte multe ori în Catedrala Patriarhală, respectând tradiţia ca marile evenimente sau aniversări din viaţa poporului român să fie precedate de slujba unui Te Deum oficiat la Patriarhie. De asemenea, Regele Mihai a participat, în Catedrala Patriarhală, la multe sărbători religioase, precum: hramul Catedralei Patriarhale, sărbătorile Naşterii Domnului, Anului Nou, Bobotezei, sărbătorile închinate Sfintelor Paşti, dar şi la unele procesiuni religioase, la primirea unor delegaţii străine, la anumite momente aniversare etc.

Din nefericire, după anul 1947, timp de 45 de ani, până în anul 1992, cât a durat exilul său forţat în străinătate (în Marea Britanie şi Elveţia), Regele Mihai nu a mai avut posibilitatea de a se ruga în această biserică, atât de familiară lui.

Însă, după căderea regimului comunist, în anii 1997, 2000, 2001 şi 2006, Regele Mihai a fost primit aici, la Patriarhie, cu mult respect şi admirație de către cler şi popor.
După ce, în 13 decembrie 2017, trupul neînsuflețit al Majestății Sale Regele Mihai s-a întors pentru totdeauna în România, astăzi, 16 decembrie 2017, acesta se află în Catedrală Patriarhală din Bucureşti pentru slujba de înmormântare, deoarece, în data de 5 decembrie 2017, sufletul său s-a mutat la Hristos-Domnul, în Împărăţia cerurilor, împreună cu drepţii.

Regele Mihai I al României a fost toată viaţa sa un om profund credincios. Credinţa sa nu era una formală, ci una existenţială şi practică. Regele l-a simţit pe Dumnezeu prezent şi lucrător în viaţa sa, mai ales în momentele grele ale vieţii sale. Credința în Dumnezeu era pentru el lumină şi ajutor pentru viaţă. Într-un interviu cu scriitorul Mircea Ciobanu, Regele Mihai răspunde şi la unele întrebări privind credinţa sa. De pildă, la întrebarea: „Ce carte preţuiţi mai presus de oricare?”, Regele răspunde: „Biblia, fără doar şi poate”. La întrebarea: „Ce altă carte a contribuit la deșteptarea spirituală a Majestății Voastre?”, Regele răspunde: „Nici o altă carte. Convorbirile cu mama au însemnat pentru mine mai mult decât multe cărţi de teologie. Mama a fost un adevărat stâlp în viaţa mea. Ea a fost puternică prin rugăciune. Rugăciunea este fapta noastră cea mai necesară raportului (relației n.n.) cu Dumnezeu” . În altă parte a interviului, Regele precizează: „Dacă este unită cu fapta, credinţa ne întăreşte, se face scut în faţa necazurilor. (…) Sunt oameni simpli, care nu-şi bat capul cu dogmele, dar care ştiu să se roage şi care au convingerea nestrămutată că rugăciunea lor este ascultată” . În discursul său din Parlamentul României, la 25 octombrie 2011, Regele afirma că „lumea de mâine nu poate exista fără morală, credinţă şi memorie”.
Credinţa şi rugăciunea Regelui Mihai l-au ajutat mult să fie statornic în iubirea faţă de popor şi de patrie, să respingă atât dictatura nazistă, cât şi dictatura comunistă, să rabde exilul impus lui de regimul comunist, să fie mereu curajos şi demn, harnic şi modest, răbdător şi iertător, virtuţi pentru care a fost preţuit atât de casele regale ale Europei, cât şi de oameni simpli.

Astăzi, în timpul slujbei de înmormântare, ne-am rugat împreună, cler şi popor, români şi invitaţi din străinătate, pentru ca Dumnezeu să-i ierte Regelui Mihai orice a greșit ca om în timpul vieţii şi să-i dăruiască odihnă sufletului, împreună cu drepţii şi sfinţii din Împărăţia cerurilor. Textele biblice, Apostolul (1 Tesaloniceni 4, 13-17) şi Evanghelia (Ioan 5, 24-30), care au fost citite în timpul slujbei de înmormântare, sunt temelie puternică pentru întărirea credinţei noastre în nemurirea sufletului şi învierea trupului, potrivit mărturisirii: „aștept învierea morților şi viaţa veacului ce va să fie” (Crezul ortodox). În acest sens, rugăciunile Bisericii Ortodoxe pentru cei adormiţi în Domnul (decedați) sunt pline de lumină şi speranţă, ele ne arată că iubirea este mai tare decât moartea, că mormântul nu este ultima destinaţie a omului, ci învierea şi viaţa cerească veşnică.

Crucea şi lumânarea sau candela de lângă sicriul Regelui Mihai simbolizează pe Hristos Cel Răstignit şi Înviat din morţi, Cel ce este Lumina lumii (Ioan 8, 12), dar şi lumina credinţei puternice şi a iubirii generoase pe care Regele Mihai le-a arătat în timpul vieţii sale. Colacul şi coliva făcute din boabe de grâu simbolizează speranța creștinilor în învierea morților, comuniunea lor în rugăciune pentru cei decedați şi compasiunea cu membrii familiei care se află în stare de întristare sau doliu.

În aceste momente de întristare, dar şi de respect şi ultim omagiu adus Regelui Mihai I al României, ne rugăm lui Dumnezeu să aşeze sufletul lui în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi, să întărească sufleteşte, să consoleze îndoliata Familie Regală a României şi să binecuvinteze pe toţi cei ce în aceste zile de doliu arată respect şi cinstire memoriei Regelui Mihai, care rămâne permanent un simbol al suferinței şi al speranței poporului român.

Veșnica lui pomenire din neam în neam!


† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Biroul de presă ale Patriarhiei Române

18 Decembrie 2017

Vizualizari: 532

Voteaza:

Regele Mihai - un simbol al suferintei si sperantei poporului roman 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Bucuria convorbirii. Interviuri realizate de Costion Nicolescu
Bucuria convorbirii. Interviuri realizate de Costion Nicolescu Două sunt întâlnirile care m-au fascinat totdeauna: cea cu Nicodim (Ioan 3,1-21) și cea cu femeia samarineancă (Ioan 4,5-26). Una se petrece în miez de noapte, cealaltă în plină zi. Una este cu un fruntaș al iudeilor, alta cu o femeie simplă. Amândouă 21.14 Lei
Osebirea care tine laolalta. In memoriam acad. Sorin Dumitrescu
Osebirea care tine laolalta. In memoriam acad. Sorin Dumitrescu „Iar el este un iconar care a scris studii științifice, un ziarist care a pictat abstract, un orator care organiza expoziții, un editor care producea happeninguri, un profesor care intervieva sfinți, un librar care cânta la pian și chitară, un familist 63.43 Lei
Arsenie Boca. Sfantul cu inima cat cerul
Arsenie Boca. Sfantul cu inima cat cerul Despre el se vorbește adesea în șoaptă, cu evlavie sau cu întrebări. Se pomenesc minunile și mulțimile, dar mai rar osteneala lui de o viață: setea de a-L înțelege pe Hristos, grija față de oameni și față de tineri, puterea de a rămâne demn în mijlocul 63.32 Lei
„Regula de aur” in religiile abrahamice. Perspective etice si ecumenice
„Regula de aur” in religiile abrahamice. Perspective etice si ecumenice Ce este „regula de aur”? Este o normă etică, o idee, o recomandare și chiar o poruncă care se regăsește în multe mitologii, religii și filosofii ale lumii. Părintele Dumitru Beșliu invocă în cartea sa în primul rând creștinismul. Trimiterile precise sunt 79.29 Lei
Din invataturile Ortodoxiei
Din invataturile Ortodoxiei Cartea de fata aduce in fata cititorilor ei cateva teme foarte importante si necesare pentru viata crestinului ortodox. Viata spirituala a fiecarui credincios trebuie sa fie impodobita, pe langa virtuti, si de o cunoastere temeinica a invataturii de 52.86 Lei
In singuratatea mintii mele
In singuratatea mintii mele „Bucuria de a te exprima, trufia pe care ți-o dă cuvântul domesticit, gata să și se supună, senzația că el este treapta care te poartă în locul acela înalt, la care îți faci uneori iluzia că doar tu poți ajunge. Știu, desigur, că prin cuvânt noi despărțim 78.23 Lei
Vinovatia. O introducere contemporana
Vinovatia. O introducere contemporana Ce este vinovăția? O povară inutilă, sau o resursă fundamentală pentru sănătatea noastră psihică și morală?Într-o societate în care rușinea a luat locul vinovăției, iar autocritica e tot mai des înlocuită de victimizare, Donald L. Carveth ne propune o 42.18 Lei
Inteligenta artificiala. Cum ne ajuta si cum ne ameninta o creatie superioara omului
Inteligenta artificiala. Cum ne ajuta si cum ne ameninta o creatie superioara omului Manfred Spitzer este un expert recunoscut în rețelele neuronale – fundamentul inteligenței artificiale. Cartea de față adună toate informațiile relevante existente pe această temă, punându-le într-o perspectivă realistă: se pot face multe speculații cu 67.66 Lei
De altundeva, Revelatia
De altundeva, Revelatia Revelații am avut cu toții: ieșind din insignifianța cotidiană, ele singure, de neuitat, decid viața noastră. Dar ce înseamnă revelația nu știm, pentru că nu se poate nici comanda, nici reproduce ca un obiect. Rămânem astfel muți în fața a ceea ce ne 79.29 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact