Biserica Ortodoxa sarbatoreste in fiecare an la 25 decembrie Nasterea Domnului. In ziua acestui slavit praznic, Sfanta Liturghie la Catedrala Patriarhala a fost savarsita de Preafericitul Parinte Daniel, Arhiepiscopul Bucurestilor, Mitropolitul Munteniei si Dobrogei, Loctiitor al Tronului Cezareei Capadociei si Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, inconjurat de un sobor de preoti si diaconi, in prezenta a numerosi credinciosi care au venit sa participe la aceasta mare sarbatoare.
Dupa citirea Sfintei Evanghelii, Preafericitul Parinte Patriarh Daniel a adresat celor prezenti un cuvant de invatatura in care a vorbit despre insemnatatea sarbatorii Nasterii Domnului: „Desi textul Evangheliei este relativ scurt el ne arata o multime de intelesuri duhovnicesti ale Nasterii Mantuitorului Iisus Hristos.
Darurile magilor sunt si ele pline de semnificatii duhovnicesti, a spus Patriarhul Romaniei, aratand ca: „Aurul era simbolul casei regale, darului oferit imparatului. Tamaia se aduce lui Dumnezeu in templu atunci cand oamenii se roaga. In templul din Ierusalim se aducea tamaie si marele preot tamaia Sfanta Sfintelor o data pe an, iar in celelalte zile era un altar al tamaierii si preotii de la templu aduceau tamaie ca semn de recunostinta si de lauda indreptata spre Dumnezeu. Smirna este un dar pretios, fiind formata din aromate si se folosea si la prepararea unor medicamente, dar mai ales pentru imbalsamarea celui mort in aloe amestecata cu smirna. Deci, aurul inseamna ca pruncul Iisus este un Imparat, tamaia ca El este Dumnezeu si Mare Preot sau Arhiereu, iar smirna arata ca El va trecere prin moarte si apoi va birui moartea prin Inviere. Asadar, darurile simbolice pe care cei trei magi le aduc lui Iisus ne arata identitatea si misiunea Lui ca Mantuitor al lumii, Imparat al veacurilor, care va intemeia o Imparatie fara de sfarsit. De asemenea, aceste daruri pline de semnificatii duhovnicesti arata cum oameni de departe, de alt neam, vin sa cinsteasca pe pruncul Iisus”.
In continuare, Preafericirea Sa a aratat faptul ca trei magi nu sunt evrei, ci sunt oameni de neamuri diferite lucru care are de asemenea o semnificatie „si anume ca la Iisus vor veni popoarele care se vor inchina Lui dupa cum s-au inchinat cei trei magi, popoare care vor deveni crestine, care vor crede in Iisus Hristos si vor dobandi mantuirea si Imparatia Cerurilor. Deci, magii de la departare arata ca o prefigurare a faptului ca Iisus va fi Imparat duhovnicesc peste multe popoare si va chema in Imparatia Preasfintei Treimi o multime de neamuri diferite”.
Preafericitul Parinte Daniel a evidentiat, de asemenea, semnificatiile duhovnicesti ale locului nasterii Pruncului Iisus: „Hristos Domnul vine in lume nu intr-o casa, ci se naste intr-o calatorie a mamei Sale. Maria si Iosif au plecat din Nazaretul Galileei si au venit la Betleem pentru ca trebuiau sa se inscrie la recensamantul pe care l-a ordonat imparatul Romei, Augustus. Ei vin pentru ca Iosif se tragea din neamul lui David si de aceea calatoresc spre Betleem. Aceasta nastere a lui Iisus in timpul calatoriei Maicii Domnului la Betleem ne arata ca El nu se naste intr-o casa a parintilor, a mamei sale, ci este un strain si calator. In scurt timp dupa nasterea Sa, Iosif si Maria sunt instiintati ca trebuie sa fuga in Egipt deoarece Irod cauta sa omoare pe acest prunc, dupa cum a si ucis 14 000 de prunci crezand ca printre ei se afla si pruncul Iisus. Deci, calator si strain, Iisus vine in lumea aceasta neavand o casa a Sa si astfel S-a nascut in pestera, sub pamant, ca intr-o biserica de sub pamant, ca si prefigurare a catacombelor in care crestinismul era persecutat pe cand se nastea, ca religie noua in Imperiul Roman. Pruncul Iisus S-a nascut in pestera ca intr-o biserica de sub pamant ca sa sfinteasca pamantul. A fost pus in iesle intr-un loc mai sus, acolo unde animalele gaseau hrana, pentru ca aceasta iesle sa devina un fel de altar al pesterii, iar El painea cea cereasca, painea vesnica si sfanta, care se daruieste oamenilor in Sfanta si Dumnezeiasca Euharistie pentru viata vesnica a oamenilor muritori”.
„Orasul Betleem inseamna in limba ebraica casa painii. El se naste ca paine coborata din ceruri pentru a deveni hrana de mantuire pentru oameni. Prin faptul ca este culcat in iesle sfinteste si regnul vegetal, caci animalele care erau adapostite in pestera se hraneau cu fan, dar si regnul animal. De aceea, in colindele noastre se spune ca animalele din pestera, boul si asinul, dupa profetia lui Isaia, au incalzit pe Pruncul Iisus, au aratat un fel de ospitalitate mai mult decat oamenii din Betleem”, a mai spus Preafericirea Sa.
Nasterea Domnului este o sarbatoare a iubirii nesfarsite si smerite a lui Dumnezeu fata oameni
Preafericitul Parinte Daniel a aratat ca Nasterea Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos este o sarbatoare a iubirii nesfarsite si smerite a lui Dumnezeu fata oameni: „Prin ea intelegem ca Dumnezeul slavei, Care a facut cerul si pamantul, are iubire netarmurita si smerita. El se naste ca un copil in lume pentru ca putem sa primim sau sa refuzam un copil, sa acordam maxima atentie sau sa neglijam cu totul. Dumnezeu nu forteaza libertatea noastra. Smerenia Lui este spatiul libertatii noastre, spatiul in care raspundem sau nu chemarii Lui, Il primim sau nu Il primim, Il iubim sau nu Il iubim. Deci, aceasta forma de smerenie a lui Dumnezeu, care incepe cu nasterea Sa si se arata in forma culminanta prin rastignirea Sa pe Cruce, ne arata ca Dumnezeul Vesnic este iubire smerita si atotputernica. Iubirea Sa este atotputernica pentru ca poate iubi pe cei care sunt impotriva Lui si smerita pentru ca respecta libertatea fiecarui om de a-L primi sau de a-L refuza”.
Nasterea Domnului reprezinta o binecuvantare pentru familie
Intaistatatorul Bisericii Ortodoxe Romane a mai aratat ca Nasterea Domnului reprezinta o binecuvantare pentru familie: „In Dumnezeu Copilul sau Pruncul Iisus din Betleem sunt binecuvantati toti copiii. Nimeni nu poate sa fie om daca nu a fost copil si nimeni nu poate sa fie om deplin daca nu iubeste copiii. Iisus Hristos nu a avut copii, dar a avut fii duhovnicesti pe ucenicii Sai. Aceasta iubire paterna fata de toti copiii este semnul maturitatii iubirii omului si in mod deosebit copilul este rodul binecuvantarii familiei. De aceea, deodata cu nasterea Pruncului Iisus se binecuvanteaza si familia. El nu este nascut din tata dupa trup. Iosif este doar tatal lui adoptiv, pentru ca zamislirea si nasterea s-au facut prin lucrarea Duhului Sfant din Fecioara Maria. Nu era sanatos ca acest prunc sa aiba numai mama, ci trebuia sa simta si iubirea de tata. De aceea, Iosif apare in fata lumii ca si cand ar fi tatal lui Iisus, ocrotitor si pazitor. Prin aceasta se arata binecuvantarea pe Dumnezeu o daruieste familiei. Astazi, familia crestina este foarte mult persecutata de o mentalitate consumista, materialista si individualista. Unii parinti ar dori sa aiba copii si nu au, iar alti parinti pot sa aiba si nu ii primesc. Unele mame ucid pruncii inainte ca acestia sa se nasca. Deci, sarbatoarea Nasterii Mantuitorului Iisus Hristos ne cheama sa acordam cea mai mare atentie copiilor si familiilor cu copii ca binecuvantari nu doar pentru familie, ci pentru intreg poporul. Asadar, pruncul Iisus este binecuvantare pentru intreaga omenire, dar in mod special pentru parinti si copii”.
La finalul cuvantului Sau, Patriarhul Romaniei a adresat urari de sanatate tuturor celor care isi celebreaza onomastica.
In toate lacasurile de cult din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucurestilor a fost citita in prima zi de Craciun Pastorala la Nasterea Domnului a Intaistatatorului Bisericii noastre, intitulata NASTEREA DOMNULUI. BUCURIA CERULUI SI A PAMANTULUI.
Sursa: basilica.ro.
-
Sarbatoarea Nasterii Domnului
Publicat in : Nasterea Domnului - Craciunul -
Pastorala la sarbatoarea Nasterii Domnului 2014 - IPS Teofan
Publicat in : Nasterea Domnului -
Scrisoare pastorala la sarbatoarea Nasterii Domnului - IPS Teofan
Publicat in : Nasterea Domnului -
Sarbatoarea Nasterii Domnului - Craciunul
Publicat in : Craciun ortodox
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.