Sâmbătă, 14 octombrie, de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, Mănăstirea Dobreşti din Judeţul Timiş, ctitoria Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a îmbrăcat haine de sărbătoare, cinstindu-și ocrotitoarea spirituală.
La bucuria obștii monahale și a numărului mare de pelerini, veniți din Timișoara, Lugoj și din satele aflate în proximitatea mănăstirii, au luat parte Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, precum și Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului, care au săvârșit, în tinda noii biserici a lăcaşului monahal, Sfânta Liturghie, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.
În cadrul sinaxei euharistice, au fost înălțate rugăciuni de pomenire pentru părinții Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Stela și Alexie, fiind, de asemenea, binecuvântate prinoasele aduse de obștea monahală în cinstea Sfintei Cuvioase Parascheva. Răspunsurile liturgice au fost date de Corul „Osana” al Ligii Tinerilor Creștini Ortodocși Români din Lugoj.
După otpustul Dumnezeieștii Liturghii, Preasfințitul Părinte Emilian a rostit un cuvânt de învățătură, în cadrul căruia a schițat viața pilduitoare a Sfintei Cuvioase Parascheva, subliniind, totodată, devoțiunea credincioșilor români față de această fecioară a lui Hristos, grabnic ajutătoare și mult folositoare. La final, Mitropolitul Banatului a vorbit despre aspectul harismatic și comunional al „trupului lui Hristos” (n.r. Biserica), reliefând faptul că Sfânta Parascheva, chiar dacă nu s-a născut și crescut în spațiul românesc, prin evlavia poporului român, a domnitorilor și a ierarhilor acestui neam, ea nu numai că a îmbogățit istoria țării adoptive, ci chiar a revelat faptul că cinstirea sfinților de către poporul român este o apetență sui-géneris.
Alături de numărul mare de credincioși, la hramul acestei vetre monahale, au participat reprezentanți ai autorităților județene, centrale și locale, precum și membri Asociaţiei moldovenilor din Banat „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, care, în fiecare an, își aduc aportul la buna desfăşurare a acestei sărbători. De asemenea, a fost prezentă și sora Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a vorbit despre credința în Dumnezeu, ca „piatră” fundamentală a faptelor creștinilor.
Toți cei prezenți au avut posibilitatea să se închine la veşmântul care a acoperit moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi, dăruit de ctitorul mănăstirii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe vremea când era Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Veşmântul este aşezat într-o raclă din lemn de stejar, pe care este sculptat chipul Sfintei Cuvioase Parascheva, încadrat de motive florale.
Toți pelerinii prezenți au primit din partea obștii monahale, în semn de gratitudine, pachețele cu mâncare.
Scurt istoric al Mănăstirii Dobrești
Aşezământul monahal din Dobreşti, comuna Bara, a luat fiinţă la data de 9 iulie 2003, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Înaltpreasfinţitului Părinte Nicolae, Mitropolitul Banatului, şi la iniţiativa şi stăruinţa Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei), originar din această localitate bănățeană.
La 23 octombrie 2005 , Preafericitul Părinte Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei si Bucovinei, împreună cu Preasfințitul Părinte Lucian Mic, Episcopul Caransebeşului, pe atunci Episcop vicar al Arhipiscopiei Timişoarei, împreună cu mai mulţi preoţi şi diaconi din împrejurimi, au sfinţit locul pe care s-a construit biserica mănăstirii, punând piatra de temelie.
Lucrările de construcţie desfăşurate la noua vatră monahală avansează, fiind demarate lucrări la biserica mănăstirii şi la noul corp de chilii pentru obşte şi pelerini. Din punct de vedere arhitectonic, sfântul locaş se înscrie în stilul bisericilor ortodoxe din Moldova, ctitorite de vrednicul domnitor Sfântul Ştefan cel Mare. Pe lângă Sfânta Cuvioasă Parascheva, Mănăstirea Dobreşti mai are ocrotitori pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare și Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul.
Sursa: mitropolia-banatului.ro
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.