Și in acest an, la pomenirea Sfinţilor Martiri Brâncoveni, Mănăstirea Cârlomăneşti din judeţul Galaţi a îmbrăcat haina de sărbătoare, întrucât şi-a cinstit ocrotitorii spirituali.
Sfânta Liturghie a fost săvârşită sub înalta binecuvântare a arhiepiscopului locului, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, şi a adunat în jurul Sfântului Potir un sobor de preoţi şi diaconi din parohiile Protopopiatului Tecuci, oficialităţi locale, dar şi un mare număr de credincioşi din parohiile învecinate, la care s-au adăugat numeroşi credincioşi români ce lucrează în străinatate, veniţi acasă în perioada verii.
Totodată, cei prezenţi au participat şi la vernisarea unei expoziții de tiparniţe, unele chiar din vremea Sfântului Antim Ivireanul, eveniment creat de Protopopiatul Tecuc în contextul anului omagial al Sfântului Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti.
Grupuride copii şi tineri din mai multe parohiile învecinate, înveşmântaţi în autenticul port popular, au prezentat un program cultural-artistic ce a constat în recitărări de poezii şi intonări de cântări religioase şi patriotice, în cinstea Sfinţilor Martiri Brâncoveni, ocrotitorii acestui aşezământ monahal.
La final, pelerinii au fost invitaţi la agapa frăţească oferită în pădurea situată lângă biserica cea nouă a mănăstirii, unde au fost împărţite pachete cu hrană.
***
Începând din anul 2012, ca urmare a unei Hotărâri a Consiliului Local, comuna Cerţeşti a intrat sub ocrotirea spirituală a Sfinţilor Martiri Brâncoveni.
Situată între localităţile Cerţeşti şi Cârlomăneşti, la 40 km NE de Tecuci, într-un cadru natural deosebit, Mănăstirea Cârlomăneşti este un punct de interes religios reaşezat, de curând, pe harta spirituală a Eparhiei Dunării de Jos. Accesul spre mănăstire se face pe drumurile judeţene 251A Tecuci – Corod şi 251B Corod – Cerţeşti.
Zidită pe locul unui schit în jurul anului 1445, atestată documentar la sfârşitul secolului al XVII- lea, mănăstirea avea să fie integrată în secolul al XVIII-lea curentului de înnoire duhovnicească promovat de Sf. Paisie de la Neamţ, devenind un important centru monahal din sudul Moldovei.
La 1809 mănăstirea este menţionată ca metoc al Episcopiei Romanului. În 1821 este complet distruspă de eterişti şi de turci, călugării fiind nevoiţi să fugă.
Puţinii monahi rămaşi au schimbat cu cca 1 km locul mănăstirii, construind până la 1824, o biserică de cărămidă, existentă şi astăzi. După 1864 această biserică a deservit credincioşii din localităţile din satele Cârlomăneşti şi Cerţeşti. La 1957 biserica este trăsnită, incendiată şi apoi părăsită, în ruină.
Viaţa monahală este reluată în anul 1997, când Chiriarhul Dunării de Jos hotărăşte reînfiinţarea ei. În jurul vechii biserici de cărămidă se înalţă astăzi o biserică nouă şi un corp de chilii ce pot aduce tuturor pelerinilor bucuria rugăciunii şi odihna într-un loc al liniştei binecuvântate.
Sursa: edj.ro
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.