Simpozionul international cu tema „Dumnezeu Tatal si viata Sfintei Treimi“ s-a deschis ieri, 15 octombrie, dupa cum ne informeaza ziarul Lumina. Organizat cu binecuvantarea Preafericitului Parinte Patriarh Daniel, in perioada 15-17 octombrie 2009, in Sala Conventus din Palatul Patriarhiei, de catre Facultatea de Teologie Ortodoxa „Justinian Patriarhul“ din Bucuresti, in colaborare cu Facultatea de Teologie Protestanta din Tübingen (Germania), prin domnul profesor Jürgen Moltmann, sub inaltul patronaj al Patriarhiei Romane, simpozionul reuneste profesori renumiti de teologie de la mai multe universitati din tara si strainatate.

Deschiderea a facut-o ieri, in sala Conventus, Preafericitul Parinte Patriarh Daniel, dupa ce invitatii au asistat la Sfanta Liturghie din Catedrala patriarhala. Gazda primei sedinte a fost pr. prof.

dr. Stefan Buchiu, decanul Facultatii de Teologie Ortodoxa din Bucuresti, care si-a exprimat speranta „in realizarea unui dialog teologic fructuos si de inalta calitate“.

In cuvantul de deschidere, Preafericitul Parinte Patriarh a salutat cu bucurie pe toti participantii la simpozion. Despre tema simpozionului, „Dumnezeu Tatal si viata Sfintei Treimi“, a spus ca reprezinta o „fericita alegere“, deoarece se inscrie in manifestarile organizate cu ocazia comemorarii Sfintilor Capadocieni, dintre care unii au contribuit fundamental la formularea invataturii de credinta privitoare la Sfanta Treime. In acelasi timp acest simpozion este un preludiu al anului 2010, dedicat Simbolului de Credinta Niceo-constantinopolitan. „Dorim ca acest simpozion sa fie pentru toti un prilej de bucurie si de comuniune spirituala“, si-a inchiat cuvantul Preafericirea Sa.

„Credem in Dumnezeu Tatal datorita lui Hristos“

Tot Patriahul Bisericii noastre a sustinut si primul referat al simpozionului, intitulat „Semnificatia teologiei trinitare pentru viata si misiunea Bisericii“, in care a facut o introducere in sistematica simpozionului. Au fost atinse principalele idei si mai ales orizontul in care trebie sa se inscrie dialogul, a carui finalitate trebuie sa se regaseasca in misiunea Bisericii. A vorbit despre legatura intre dogma Sfintei Treimi si taina Bisericii, despre faptul ca structurile trinitare se fac vizibile acolo unde este o viata autentica spirituala si despre unitatea eshatologica care arata orizontul spre care se indreapta Biserica.

A urmat profesorul Jürgen Moltmann, de la Facultatea de Teologie Protestanta din Tübingen (Germania), cu lucrarea „Dumnezeu Tatal si viata Sfintei Treimi“. Preafericitul Parinte Daniel l-a numit pe acesta „prieten al parintelui Dumitru Staniloae, prieten al romanilor si al teologiei ortodoxe romanesti, cel ce a sustinut traducerea si publicarea in limba germana a Teologiei Dogmatice a parintelui Dumitru Staniloae“. Profesorul Moltmann si-a impartit expunerea in trei capitole. In primul a vorbit despre Iisus si rugaciunea „Ava Tatal meu“ - rugaciune cu care s-a adresat Hristos lui Dumnezeu. „Aceasta rugaciune implica un fapt exclusiv care se refera numai la Sine insusi in calitatea Sa de Fiu al lui Dumnezeu. (.) Credem in Dumnezeu Tatal datorita lui Hristos, caci prin aceasta intimitate credem si facem experienta faptului ca Dumnezeu este iubire“, a spus acesta. In capitolul al doilea a vorbit despre „Tatal in Treimea imanenta“, iar in al treilea despre „Viata Treimii: Perihoreza“. Sintetizand expunerea, mentionam ca acesta a atras atentia asupra separarii dintre Tatal si Fiul, separatie injusta care s-a facut in teologia occidentala, in special. A respins deducerea moderna a Treimii, careia ii opune o viziune biblica; intre filosofie si Biblie trebuie sa ramanem fideli Sfintei Scripturi, chiar daca folosim un limbaj filosofic. A prezentat si relatia dintre Fiul si Tatal din perspectiva biblica si iconomica, aratand de asemenea importanta orientarii treimice a experientei crestine. A facut si o asimetrie in Sfanta Treime, despre Tatal in Treimea economica si in Treimea imanenta.

„Persoanele divine se misca din iubire fata de om“

Pr. prof. acad. Dumitru Popescu, urmatorul conferentiar, a scos in evidenta teologia ortodoxa a profesorului protestant Jürgen Moltmann, prin referatul „Logos, Treime si creatie“. „Profesorul Moltmann porneste de la premisa ca in constituirea Treimii exista in mod clar o prioritate a Tatalui, indiferent daca o numim monarhie a Tatalui: Unitatea Treimii pleaca in vesnicie de la Tatal. In viata Treimii insa, lucrurile se schimba, fiindca cele trei persoane sunt „una“, prin faptul ca una se da alteia si traiesc una in alta, asa cum se desprinde din conceptul intratrinitar de perihoreza. Datorita perihorezei nu exista in viata Treimii nici o prioritate a unei persoane fata de alta, nici macar prioritatea Tatalui. La acest nivel, Treimea este o comuniune de egali fara ierarhie, fiindca unitatea Treimii nu se realizeaza nici prin monarhia Tatalui si nici prin legatura unitatii in Duhul Sfant, ci prin perihoreza iubirii vesnice“, a spus pr. prof. Popescu.

Referindu-se la Sfanta Treime, profesorul Moltmann sustine ca in teologia ortodoxa „ar exista o prioritate a persoanelor divine fata de relatiile lor, pentru ca in cadrul trinitar persoana si relatiile raman simultane“. Din punct de vedere ortodox, „trebuie avut in vedere insa doua lucruri. Pe de o parte, trebuie subliniat ca fiinta divina nu este un bloc monolitic, inchisa in ea insasi, ci are caracter relational care permite persoanei sa se integreze in constitutia ei interna. Unirea dintre fiinta si persoana este atat de profunda, incat teologia patristica rasariteana spune ca atunci cand privim persoana, vedem fiinta, si cand ne indreptam atentia spre fiinta, vedem Treimea. Existenta clivajului dintre persoane si unitate explica oscilatia existenta intre Tatal, ca factor constitutiv Treimii deasupra unitatii, si viata divina, unde Treimea devine dependenta de unitate nemiscata. Noi sustinem ca persoanele divine nu raman nemiscate dupa modelul fiintei divine, ci se misca din iubire fata de om, prin energiile necreate, impartasite de Duhul Sfant. Daca persoana si relatiile ar fi simultane, din cauza unitatii, asa cum se pretinde mai sus, ar insemna ca omul singur sa se ridice la Treime, fiindca Treimea nu coboara la om. Energiile necreate, care izvorasc din Treime, reprezinta mijlocul prin care Logosul intrupat vine in lume, pentru ca lumea sa urce la Dumnezeu. Daca Treimea ar ramane inchisa in ea insasi, ar fi greu de vazut modul in care Dumnezeu a iubit lumea atat de mult, incat pe Fiul Sau intrupat L-a dat ca pret de rascumparare pentru ea“, a explicat pr. prof. Dumitru Popescu.

In concluzie, „putem spune ca secularizarea societatii la care asistam astazi este produsul unei mentalitati care a transformat lumea vazuta intr-o realitate autonoma, care functioneaza independent de Dumnezeu. Din cauza ca Dumnezeu ramane izolat in transcedenta Sa divina, omul se gandeste la Dumnezeu ca la o entitate care tine de domeniul imaginarului. Nu este intamplator daca a aparut si o asa-zisa fictiune stiintifica, care populeaza cerul cu fiinte extraterestre, izvorate din mentalitatea celor care au transformat lumea supranaturala in obiect de speculatie fantezista“, a conchis pr. prof. acad. Dumitru Popescu.

„Monarhia Tatalui, gresit inteleasa, erodeaza spiritualitatea crestina“

Un alt vorbitor a fost si pr. decan Stefan Buchiu, cu lucrarea „Monarhia Tatalui: dimensiunea catafatica si apofatica“. „Departe de a considera monarhia Tatalui un concept superficial sau perimat, Dogmatica ortodoxa vede in el o adancime spirituala nebanuita, prin prisma unei sinteze catafatic-apofatice, ca aceea realizata de parintele Staniloae, de natura sa exprime antinomia dintre unica Persoana izvoratoare a dumnezeirii si cele trei ipostasuri vesnice, impreuna-fara-inceput, impreuna-creatoare, proniatoare si indumnezeitoare, dar si impreuna-stapanitoare in imparatia vesnicei iubiri. Prevalarea de monarhia Tatalui, gresit inteleasa, in conducerea societatii umane sau a Bisericii, este neconforma cu Revelatia divina, erodeaza spiritualitatea crestina si impieteaza asupra raporturilor de autentica fratietate din Biserica, ce trebuie extinse in societate. Dimensiunea personalist-comunitara si cea duhovniceasca sunt sacrificate prin afirmarea unor raporturi juridice si exterioriste, ce se vor gresit fundamentate pe Revelatia divina“, a punctat acesta.

Prima zi a simpozionului s-a incheiat cu sustinerea lucrarilor de catre Elisabeth Johnson („Simboluri feminine ale lui Dumnezeu: Traditia si dreptatea sociala“), IPS Irineu al Olteniei („Sfanta Treime la Sfantul Vasile cel Mare“), prof. dr. Daniel Munteanu („Dumnezeu Tatal - Izvorul iubirii si al vietii vesnice“), pr.prof. dr. V. Bel („Sfanta Treime la Sfantul Grigorie de Nazianz“) si B. Oberdorfer („Principaliter - Aequaliter - Mutualiter? Modalitati ale relatiilor intratrinitare“). Astazi, in a doua sesiune a simpozionului, vor sustine prelegeri T. Hainthaler („Dumnezeu Tatal in Simbolurile de credinta din Toledo: fons et origo totius trinitatis“), pr. prof. dr. I. Tulcan („Locul lui Dumnezeu Tatal in comuniunea Sfintei Treimi la J. Moltmann si D. Staniloae“), Adrian Lemeni („Dumnezeu Tatal - temei al unitatii intratrinitare. O abordare din perspectiva teologiei parintelui Dumitru Staniloae“), pr. prof. N. Loudovikos („Real or Dictated Otherness? A Criticism of John Zizioulasa Trinitarian Theology“), pr. prof. A. Niculcea („Observatii istorico-sistematice moderne pe marginea adaosului Filioque), pr. N. Mosoiu („Paternitatea lui Dumnezeu Tatal si darul filiatiei adoptive baptismale - , spiritum adoptionis filiorum (Rm. 8, 15)“), I. Martinca („Duhul Sfant in credinta Bisericii“), C. Ioja („Taina Treimii si experienta ei in dimensiunea liturgica a Bisericii“), pr. S. Selaru („Relatiile intratrinitare si consecintele lor in plan (i)economic“) si S. Bergmann („In Duhul prin Fiul catre Tatal. Patru teze despre spatiul Treimii si miscarea creatiei spre mantuire“).

Sursa: basilica.ro

.