Statutul actual al Religiei în învăţământul public este conform cu legislaţia românească şi se află în multe ţări ale Uniunii Europene

În contextul dezbaterii parlamentare a iniţiativei legislative a domnului deputat Remus Cernea pentru modificarea articolului 18 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 prin înlocuirea disciplinei Religie cu disciplina Etică şi cultură civică în învăţământul primar, gimnazial, liceal şi profesional, ca parte a trunchiului comun şi acordarea de calificative la disciplina Religie, Patriarhia Română a solicitat Senatului României respingerea acestei propuneri legislative din următoarele motive:

1. Prezenţa disciplinei Religie în învăţământul preuniversitar românesc este în conformitate cu: prevederile art. 32, alin. (7) din Constituția României (Statul asigură libertatea învățământului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult.

În școlile de stat, învățământul religios este organizat și garantat prin lege); prevederile art. 32, alin. (1) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor (În învăţământul de stat şi particular, predarea Religiei este asigurată prin lege cultelor recunoscute); prevederile art. 18, alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011 (Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ Religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Elevilor aparţinând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigură dreptul constituţional de a participa la ora de Religie, conform confesiunii proprii).

2. Sistemul național de învățământ nu prevede posibilitatea existenței disciplinelor cu statut facultativ. Religia este disciplină școlară, parte a trunchiului comun. Potrivit legislației în vigoare, este obligatorie prezența Religiei printre celelalte discipline din schema orară, dar nu este obligatorie participarea elevilor la ora de Religie. Un exemplu similar la o altă disciplină din trunchiul comun: pentru neparticiparea elevului la orele de educație fizică este necesară scutirea medicală.

3. În contextul legislativ european, în mai multe ţări ale Uniunii Europene este asumată o perspectivă similară cu cea precizată în legislaţia românească (disciplină obligatorie, predată confesional, cu posibilitatea de a nu participa, la solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor): Austria, Cipru, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Malta.

4. Disciplina Religie propune, nu impune valori spirituale şi morale ce stau la baza culturii europene şi naţionale, valori la care elevii trebuie să aibă acces în mod liber şi care au un rol formativ deosebit, demonstrat şi de studiile sociologice în domeniu. Valorile acestea sunt diferite de cele propuse în cadrul orelor de Etică și cultură civică.

6. În prezent, disciplina Educație civică/Cultură civică face parte din planurile-cadru ale învățământului primar/gimnazial, din aria curriculară „Om și societate”.

7. Evaluarea face parte din specificul oricărei materii şcolare şi este, aşadar, necesară şi la ora de Religie. Lipsa evaluării elevilor la ora de Religie sau găsirea unor soluţii de evaluare alternative la notă poate constitui o depreciere a statutului acesteia ca disciplină şcolară. Nota funcţionează ca un stimulent al învăţării atât în sens pozitiv („învăţ ca să iau o notă mare”), cât şi negativ („dacă nu mi se pun note, de ce să mai învăţ?”). Corelat cu acest rol de motivare, nota este apreciată de elevi şi profesori ca un barometru al efortului elevilor. Efortul depus de elevi în acumularea de cunoştinţe şi în formarea de atitudini şi conduite moral-religioase se cere răsplătit şi valorizat.

Precizăm că decizia Curții Constituționale a României, din ziua de 12 noiembrie 2014, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispoziţiilor art. 9, alin. (2), teza întâi din Legea învăţământului nr. 84/1995 şi ale art. 18, alin. (2), teza întâi din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, nu are nicio legătură cu propunerea domnului deputat Remus Cernea (aşa cum în mod tendenţios au sugerat unele instituţii media) și nu afectează prevederile legale pentru respingerea inițiativei legislative menționate.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române
 

.