Deniile din saptamana ultima a Postului Mare sunt slujbele care se savarsesc dupa orele 18-19 in bisericile ortodocse si incep din seara Floriilor, pana vineri seara, inclusiv. Aceste utrenii au elemente specifice care le dau caracter de unicat iar cele mai importante denii sunt cele de joi si vineri seara, cunoscute si sub denumirile de Denia Mica si Denia Mare. La aceste slujbe preotii rostesc rugaciuni rituale, cantari, citesc fragmente liturgice din Vechiul Testament (Psalmi, Profeti etc.), numite paremii iar in fiecare zi din Saptamana Patimilor se citeste o anumita Evanghelie.

Prin caracterul si continutul lor, deniile sunt unicate in cultul divin ortodox.

Etimologic vorbind, cuvantul „denii” este de origine slava si inseamna zilnice, de la care a derivat „bdenie” ce se traduce ca priveghere sau slujba nocturna. Mai precis, denia este slujba utreniei sau „de dimineata” care se savarseste seara, in ajun. Denia se deosebeste de priveghere, care inseamna tot slujba de seara, prin faptul ca se refera numai la utrenia savarsita seara. Deniile nu sunt doar slujbe de dimineata savarsite seara, pana tarziu in noapte, ci scopul lor principal este, ca prin rugaciune si cantare, prin citirea Sfintei Scripturi si meditatie, prin pocainta si post, sa alungam din suflet intunericul pacatelor si sa ne umplem de lumina cea tainica si nevazuta a prezentei iubitoare a lui Hristos in noi.

Randuiala deniilor, pe zile
Zilele de luni si marti din Saptamana Patimilor sunt pregatitoare pentru orice credincios in vederea intelegerii sensului venirii lui Hristos in lume, patimilor si mortii sale, anume acela de a birui pacatul si moartea prin jertfa de Sine. In aceste zile, la denii se citesc pilde despre imparatia cerurilor, impreuna cu psalmi si alte texte despre pocainta, despre parerea de rau pentru pacatele savarsite si, mai ales, despre adevarata iubire pentru Dumnezeu si pentru aproapele, manifestate in cre-dinta, rugaciune, iertare, mila, fapte bune, rabdare etc.

Miercuri este ziua in care Iuda L-a vandut pe Iisus fariserilor, pe 30 de bani de argint.

Joi Mare este ziua in care a avut loc Cina cea de Taina, la care Hristos a prefigurat jertfa Sa prin frangerea painii “Acesta este Trupul Meu, care se frange pentru voi, spre iertarea pacatelor” si prin oferirea vinului “Acesta este Sangele Meu, al legii celei noi, care pentru voi si pentru multi se varsa, spre iertarea pacatelor”.

Tot in aceasta seara, inainte de cina, Iisus a spalat picioarele ucenilor sai, chiar si celui care l-a vandut, invatandu-i ca fiecare trebuie sa se supuna cu smerenie si dragoste fratilor sai. Dupa cina, Iisus a plecat in gradina Ghetsimani, unde s-a rugat cu lacrimi de sange si unde a fost apoi arestat de soldatii calauziti de tradatorul Iuda. Dupa arestare, Iisus a fost judecat de arhierei (Sinedriu), de regele Iirod si de procuratorul roman Pilat din Pont. Specific deniei de joi seara este citirea celor 12 Evanghelii ce reprezinta fragmente de texte extrase din cele patru Evanghelii in care sunt relatate patimile lui Iisus si scoaterea solemna a Sfintei Cruci in mijlocul bisericii. Obiceiul cere ca, atunci cand preotul citeste din Sfintele Evanghelii, credinciosii sa aprinda lumanari si sa se aseze in genunchi (daca acest lucru este posibil).

Vinerea Mare este ziua de doliu a crestinatatii: atunci a fost rastignit Mantuitorul dupa ce Iisus a fost biciuit, batjocorit de soldatii romani si de popor, obligat sa-si poarte crucea pe drumul spre Golgota, tintuit pe cruce, avand alaturi doi talhari si a murit in chinuri, dupa care a fost ingropat in graba. De aceea, in aceasta zi, in orice biserica crestina, nu se oficiaza slujba Liturghiei si este recomandat a fi zi de post negru. Liturghia insasi inseamna jertfa si se considera ca nu se pot aduce doua jertfe in aceeasi zi. Denia Prohodului, adica slujba inmormantarii lui Iisus, acestei seri se deosebeste de celelelte prin cantarea Prohodului Domnului in trei stari cat si prin ritualul inconjurarii bisericii cu Sfantul Epitaf (pictura/broderie pe o panza care reprezinta scena punerii in mormant a Mantuitorului). Mai intai, tineri si batrani trec pe sub masa plina de flori, masa ce simbolizeaza catafalcul Domnului. Pe ea este asternuta o fata de masa cu Sfantul Epitaf precum si Evanghelia impreuna cu Crucea. Apoi, preotii, strana si credinciosii canta Prohodul Domnului.

Sambata spre duminica, la miezul noptii, incepe slujba Invierii. Preotul da credinciosilor vestea invierii lui Hristos, aprinzand in mod simbolic lumanarile lor de la lumanarea cu care iese din altar.

Dupa terminarea slujbei, credinciosii duc aceasta lumina si la casele lor.

.