Biserica si Asezamintele Udricani si-au adunat prietenii
Multi dintre noi poate inca mai cred ca intalnirea cu Dumnezeu va avea loc. nu se stie cand, oricum dupa viata pamanteasca. Ei bine, miracolul renasterii Bisericii Udricani cu hramul Sf.
Si-a asumat aceasta misiune de a implini "renasterea" Udricanilor parintele paroh dr. Constantin Patuleanu, profesor de Istorie Bisericeasca Universala la Facultatea de Teologie din Craiova. Biserica a fost restaurata in exterior, semnalul de incepere a lucrarilor fiind dat in 2005, sub patronajul Ministerului Culturii si Cultelor (MCC) prin Directia Monumentelor Istorice (DMI). Pentru inceput, a fost deschis un santier arheologic, ale carui lucrari au fost si sunt coordonate de catre dr. arheolog Manucu Adamesteanu. De curand au fost finalizate si sapaturile arheologice din interiorul lacasului, urmand sa fie facute publice si descoperirile.
Evenimentul cu prilejul caruia se vor afla mai multe despre urmatoarele etape ale refacerii Bisericii si Asezamintelor Udricani va avea loc luni, 10 noiembrie, ora 11.00, cand va fi lansat de catre Asociatia "Prietenii Asezamintelor Udricani", recent infiintata, proiectul "Extinderea si refacerea Asezamintelor Udricani". Raspunzatoare, pana la aceasta data, cu informarea presei si a publicului a fost Asociatia "Goodartofnoon", condusa de Ruxandra Soare.
Pentru cei care nu au devenit inca Prietenii Asezamintelor Udricani, desi mai au timp, revenim cu un scurt istoric al Bisericii. Biserica Udricani, aflata foarte aproape de locul unde se inalta candva Biserica Sf. Vineri, a fost construita in anul 1735 de catre Clucerul Udricani, in vremea domniei lui Grigore II Ghica. La scurta vreme dupa aceea biserica a fost inchinata Manastirii Sfantul Ioan din Focsani, la randu-i inchinata Sfantului Munte Athos. Odata cu aceasta, la 1750 facea parte din "mahalaoa popei lui Isac". Avand foarte probabil incinta, chilii pentru calugari si turn-clopotnita, Mihail Cantacuzino, marele ban, o aminteste, in jurul anului 1770, ca fiind manastire fara han. La sfarsitul aceluiasi secol, in chiliile bisericii Udricani functiona o Scoala romaneasca si o Scoala de caligrafie, mentionate mai tarziu de scriitorul Ion Ghica in "Scrisori catre Alecsandri". In urma avariilor provocate de marele cutremur din octombrie 1802, biserica a fost reparata de catre paharnicul Nicolae, la 1810. Alte reparatii i se fac la 1834 urmare a degradarilor suferite la cutremurele din 1821, 1824, 1827, 1829, 1834. Un mare dezastru l-a produs incendiul din 23 martie 1847. Biserica a fost refacuta de arhiereul Timotei Trodos, fost egumen al Manastirii Sfantul Ioan din Focsani. In 1937, savantul Nicolae Iorga, pe atunci presedintele Comisiunii Monumentelor Istorice (CMI), in urma vizitarii bisericii, impresionat de darapanarea sfantului lacas, dispune imediat inceperea restaurarii acestuia, sub supravegherea CMI. Lucrarile s-au desfasurat, cu intreruperi, intre 1937-1945, insa datorita fondurilor insuficiente nu s-a executat decat repararea turlelor, a sarpantei, refacerea pardoselii, a ferestrelor si inlocuirea usii principale cu una noua, dupa modelul celor de la biserica Manastirii Neamt. In anul 1998 s-a incercat o noua consolidare a bisericii dupa un proiect executat de SC Proiect Bucuresti. Lucrarile au fost executate de antrepriza Ghiulbenghian (asistata de ing. Gospodinov) care a consolidat biserica, la exterior, prin armarea cu plase metalice betonate si apoi tencuite.
Urmele frescei, aflate cel putin pe extradosul arcelor laterale zidite ale pridvorului, aparute la lumina zilei in cursul acestor lucrari, au fost inlaturate, fara asistenta vreunui specialist, restaurator de pictura.
In primavara anului 2005, Arhiepiscopia Bucurestilor, cu Inalta Binecuvantare a Prea Fericitului Parinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, a numit la Parohia Udricani pe pr. conf. dr. Constantin Patuleanu, cu sarcina explicita de a salva biserica si de a recupera intreg patrimoniul Parohiei Udricani, mai precis terenul si Azilul construit pe acesta de Protopopul Teodor Iconomu, preluate abuziv de catre stat dupa 1945.
Veronica Marinescu
.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.