In fiecare an, la 14 octombrie romanii praznuiesc pe Sfanta Cuvioasa Parascheva.
Sfanta s-a nascut in prima jumatate a secolului al XI-lea, in Epivat (
Dupa ce a implint 10 ani Cuvioasa mergea des impreuna cu mama ei la biserica. Intr-o zi a auzit aceste cuvinte dumnezeiesti: "Cel ce voieste a veni dupa Mine, sa se lepede de sine si sa ridice crucea sa si sa urmeze Mie". Indata a fost cuprinsa de aceastea si iesind din biserica s-a dezbracat de hainele stralucite si luminate ce purta si le-a dat unui sarac.
La 15 ani a intrat in manastirea din Heracleea Pontului, unde a petrecut cinci ani in post si rugaciune. Apoi, s-a inchinat la Mormantul Domnului si vreme de mai multi ani a trait intr-o mica manastire de calugarite de pe valea Iordanului.
La varsta de 25 de ani s-a intors pe plaiurile natale si a ramas doi ani langa biserica din Epivat, in post, smerenie si rugaciune.
Nu implinise inca 30 de ani cand a murit si, pentru ca nimeni nu-i cunostea originile, a fost ingropata, asemeni tuturor saracilor, la malul marii.
Dupa multi ani, in timp ce se sapa mormantul unui corabier, s-a gasit un trup neputrezit, care raspandea miros de buna mireasma: era trupul Cuvioasei Parascheva. Ulterior, Sfanta Parascheva a fost inmormantata la Constantinopol, iar oamenii au inceput sa se roage la mormantul ei.
In 1641, Patriarhul Partenie, care trecea printr-o perioada financiara foarte grea, i-a cerut domnitorului Vasile Lupu sa-si plateasca datoriile fata de turci.
Domnul moldovean nu numai ca si-a onorat darile, l-a ajutat cu bani in plus pe Patriarh. Acesta, batran si simtind ca se apropie de moarte si temandu-se ca, dupa el, moastele Sfintei Parascheva n-aveau sa mai fie in siguranta, decide sa le daruiasca Moldovei. Moastele Cuvioasei sunt aduse cu o corabie in
In ziua pomenirii Sfintei Parascheva, circa un milion de credinciosi vin sa se roage la Moastele sale. Pentru ca Prea Cuvioasa duce rugaciunile noastre direct inaintea lui Dumnezeu.
Prea Cuvuioasa Parascheva este protectoarea orasului
Numele de Paraschiva in limba greaca inseamna ''pregatire,'' iar in greceste numele zilei de Vineri este ''Paraschevi'' - de aici a intrat in popor numele de Sfanta Vineri, care este identica cu numele Cuvioasei Paraschiva.
Ce se spune in popor despre aceasta zi:
- Se intorce carul cu protapul in fundul ograzii, caci se fac preagtiri de iarna
- Moment calendaristic care indica inceputul sau sfarsitul unor importante activitati pastorale.
- O praznuiesc toti satenii pentru a se face bucatele, a fi bogat anul ce vine.
- Nu se lucreaza, nu se coase, cine va coase sau va toarce va face negi la mana.
- Cum va fi vremea in aceasta zi, va fi mereu pana la Sf. Dumitru. Cum e ziua, frumoasa sau mohorata, asa vor fi celelalte sarbatori de peste an. Daca toamna nu ploua, pana la Cuvioasa Parascheva, atunci se asterne iarna curand.
- Ciobanii, dimineata, cauta sa vada cum s-au culcat oile: daca stau gramada, iarna va fi grea; daca stau imprastiate, va fi usoara. In aceasta zi se face ingroparea verii.
Dana Butnaru
.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.