Minuni rupestre

Un triunghi sacru la poalele muntilor

Actualele lacasuri rupestre Cetatuia lui Negru Voda, Namaiesti si Corbii de Piatra, din judetul Arges, alcatuiesc un triunghi echilateral cu latura de 20 km, unitate de masura care, in vechime, despartea doua statii de posta. La fiecare astfel de popas se schimbau si caii. Toate trei manastirile mai sus pomenite au intaiul hram Izvorul Tamaduirii, caruia i-au mai adaugat unu sau doua hramuri. Multe vechi sihastrii rupestre inconjoara Muntii Carpati pana astazi. Dintre acestea, dupa arhitecta si cercetatoarea Silvia Paun, au supravietuit vicisitudinilor istoriei peste 300, indeosebi in zona montana.

La Cetatuia lui Negru Voda
Pe o culme cu inaltimea de 881 m, intre Valea lui Coman, Valea Chiliilor si raul Dambovita, la 25 km sud-est de Campulung Muscel, pe langa soseaua ce vine de la Targoviste, intre satele Cetateni si Cotenesti, se afla Manastirea Cetatuia - Negru Voda, cu biserica sapata in stanca. Aceasta continua un vechi schit medieval, care, la randul lui, e amplasat pe locul unui stravechi templu geto-dacic. Inca din anul 1912, istoricul Virgil Draghiceanu remarca importanta preistorica a sitului Cetatuia, prin prezenta megalitilor de tip "pierre branlantes" ori in forma de leu, precum si a urmelor sapate in stanci ce faceau legatura cu "Tronul lui Voda", un promontoriu la sud-est de biserica rupestra. Pe peretele unei grote alaturate intrarii acestei biserici apar striuri incizate din Epoca Bronzului. Faptul ca aici a fost un sanctuar stravechi o arata si alte semne sacre, daltuite in piatra, cum ar fi tridentul, crucea gammata si perechi de talpi pe o poteca de piatra, toate regasindu-se si in iconografia preistorica din alte tari europene. Stancile de la poalele cetatii par a fi fost aruncate de uriasii de care sunt pline legendele locale. Pe deasupra, se mai spune ca aici au fost descoperite si schelete de uriasi, dar nimeni nu stie unde au fost duse!

Printre amintirile preistorice apar si urme geto-dacice, cum ar fi un altar spre nord, inchinat desigur unei divinitati nocturne, ca la templul rupestru de la Alunis, judetul Buzau. Cea mai spectaculoasa imagine incrustata in stanca este celebrul si misteriosul Cavaler Trac. Tot dupa Silvia Paun, "biserica rupestra, in al carei altar regasim absida ovoidala (de 3,30 x 2,10 m) si orientarea spre solstitiul hibernal, face parte dintr-un ansamblu de chilii, unele naruite azi, cum arata si toponimul de "Valea Chiliilor". Semnificativ este si numele de "Cetatuia" al satului alaturat". Trecutul indepartat al Cetatuii de pe raul Dambovita este aproape in intregime invaluit in taina. Dupa unii istorici, aici s-ar fi facut cunoscuta, in veacul al XIII-lea, Cetatea Dambovitei, si ca important centru negustoresc, dar si vamal, de unde si toponimul "Locul Targului". Cu privire la ctitorii medievali ai bisericii rupestre, Virgil Draghiceanu considera ca unul dintre ei ar fi fost voievodul Nicolae Alexandru Basarab, fiul lui Basarab I. Nicolae Alexandru apare in al treilea strat din fresca din naos. Insa traditia locala sustine ca adevaratul ctitor a fost Negru Voda si ca urmele de talpi din piatra sunt ale lui, ale doamnei sale, Margareta, si respectiv ale unui fiu al lor. Valea stancoasa a paraului Cetatuia, din apropiere, este bogata in pesteri, unele naturale, altele scobite cu dalta. Schitul Cetatuia este pomenit si in vremea lui Mihai Viteazu, care, in 1595, dupa lupta de la Calugareni, a trecut si pe aici. In februarie-martie 1658, voievodul Constantin serban s-a refugiat aici, dar s-a retras din pricina tatarilor spre Campulung Muscel. Apoi, la leatul 1690, Constantin Brancoveanu, insotind o oaste turco-tatara spre Ardeal, s-a adapostit in aceste locuri, biserica si chiliile fiind pe atunci in buna stare.Biserica din stanca e asezata intr-o pestera naturala, unde este si un izvoras despre care se spune ca e miraculos, de unde, probabil si hramul Izvorul Tamaduirii. Celalalt hram este Adormirea Maicii Domnului.

Corbii de Piatra
Hramurile de mai sus le are si Manastirea Corbii de Piatra, din comuna Corbi, de pe soseaua Campulung-Domnesti. Al treilea hram de aici este al Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Ca si la Cetatuia, urmele geto-dacice sunt evidente. Astfel, in fata stancii masive in care este adapostita biserica, mai e o stanca, mult mai mica, in suprafata careia sunt daltuite trei lacasuri, iar in josul ei este si un sant de scurgere, tot artificial. Paznicul de la Corbii de Piatra, Ionica Vasai, ghid desavarsit, spune ca toti arheologii care s-au perindat pe aici au socotit stanca prelucrata ca un loc de jertfa al geto-dacilor. Cea mai importanta descoperire de la Corbi, petrecuta in anul 1976, este o piatra ovoidala, meteoritica, asadar sfanta. In braul ce o inconjoara este daltuita o inscriptie, cu litere si ideograme misterioase. Semne incrustate se afla si pe cele doua suprafete, precum si cate o harta! In rand cu biserica, sapat tot in stanca, se afla un spatiu amenajat ca un fel de tribunal in aer liber. Despre acesta exista marturii ca era intrebuintat de voievodul Neagoe Basarab pentru judecati publice, care erau de competenta domniei. Pe vremea acestuia, Manastirea Corbii de Piatra a fost reinfiintata, in 1512, de monahia Magdalina. Biserica este foarte importanta, nu doar prin felul in care a fost implantata in gresie, ci si prin frumoasa ei zugraveala, despre care specialistii afirma ca ar data din veacul al XIV-lea. Chiliile acestei manastiri se aflau peste raul Doamnei, dupa cum atesta si un toponim de aici, La Chilii. Macar pentru onomastica acelor vremi merita citat un document dat de Neagoe Basarab, la Targoviste, la 23 iunie 1512: "Din mila lui Dumnezeu, Io Basarab voievod si domn a toata Tara Ungrovlahiei, fiul bunului Basarab voievod. Da domnia mea aceasta porunca a domniei mele intru totul sfantului si dumnezeiescului hram si lacas al Preasfintei, Curatei si Preabinecuvantatei Stapanei noastre, Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioara Maria, cinstita si slavita Ei adormire, manastirii Corbii de Piatra, ce a ridicat jupanita lui Hamza, monahia Magdalina, preacinstitelor surori si calugarite care traiesc in acel sfant loc, si monahiei Magdalina, ca sa le fie satele anume: Corbii de Piatra si via de la Golesti. si tiganii anume: Zamba cu copiii lui si Dusan cu copiii lui si Calici cu copiii lui (?) si apoi a venit monahia Magdalina inaintea domniei mele de a daruit aceste mai sus spuse ocine si tigani mai sus spusei manastiri Corbii de Piatra. Apoi iarasi a venit monahia Magdalina inaintea domniei mele de a inchinat aceasta mai sus spusa manastire domniei mele. Daca se va intampla moarte monahiei Magdalina iar mai sus spusele sate si tigani si vie pradalnica sa nu fie, ci sa fie sfintei manastiri si manastirea sa fie domneasca. De asemenea si dupa moartea domniei mele pe cine il va alege Domnul Dumnezeu sa fie domn al Tarii Romanesti sau din ruda din rodul inimii domniei mele, sau, dupa pacatele noastre, din alt neam, pe unul ca acela il juram pe Domnul Dumnezeu care a facut cerul si pamantul, ca acest mai sus spus hram sa-l miluiasca si sa-l intareasca spre mantuirea sa cereasca si sanatatea trupeasca (.) satele tiganii si via (.) toate acestea manastirii de ocina si ohaba (.) surorilor pentru ascultare, intarire si hrana iar noua si parintilor nostri intru vecinica pomenire. si de nimeni neatins dupa porunca domniei mele. Eu, Stoica, gramatic, care am scris in cetatea de scaun Targoviste, in luna Iunie, 23 zile, in anul 7020 (1512). "Io Basarab voievod, din mila lui Dumnezeu, domn".

Faptul ca sfantul lacas de la Corbii de Piatra are doua altare, fiind astfel unic in Romania, este probabil in legatura cu perechea de "Cavaleri Danubieni", vechi zei autohtoni, carora le va fi fost inchinat templul geto-dacic.

Manastirea Namaiesti
Cu hramurile Izvorul Tamaduirii si Intrarea in Biserica a Maicii Domnului, Manastirea Namaiesti, cu biserica sapata cu totul in stanca, se afla la 5 km N-E de Campulung Muscel. Pe peretii bisericii inca mai pot fi vazute picturi murale, realizate in stilul care mai tarziu s-a numit popular, apoi "naiv", fiind greu de identificat divinitati antice sau personaje crestine. In pridvorul de miazazi, imaginile sunt aproape sterse. Biserica este ascunsa intr-o stanca, la altitudinea de 765 m. In urma cu doua-trei decenii, calugaritele de la Namaiesti lucrau covoare si scoarte, care, in cea mai mare parte, erau exportate. Actualmente, din generatia cea mai veche nu mai traieste decat maica Cornelia Coltea, aflata aici de la varsta de trei ani, cand au luat-o la manastire surorile mamei sale, si care este ghidul manastirii. Foarte putini mai citesc astazi "Povestile unchiasului sfatos" ale lui Petre Ispirescu, pe nedrept cunoscut doar ca "folclorist", fiindu-i ignorate alte scrieri. E putin probabil ca vreun arheolog sa fi fost sau sa fie interesat de Petre Ispirescu. Totusi, in acele povestiri de unchias sfatos, el are si o "Schita de calatorie", din 1884, cand a vizitat Campulungul si imprejurimile. Pe oamenii acestui oras scriitorul ii prezinta concis: "Locuitorii sunt destepti si negustorosi. Lauda cea mai mare ce li se cuvine este ca-si pastreaza nationalitatea neatinsa". Despre biserica de la Namaiesti, Petre Ispirescu scrie: "Inchipuiti-va un stei de piatra sau de pietroi cam gogonet, format dintr-o materie de acelasi fel, aproape cat o cetatuie de mare, iesit din coasta muntelui. In acest gomoltoc de piatra este scobit cu dalta o gaura mare cat o chiliuta, si in asta chilie infiintata o bisericuta. si aratandu-ne maica starita toate aceste minunatii, ne-a povestit si chipul infiintarii acestei biserici, precum a auzit si dansa de la cele de dinaintea ei starite, adeca cum curge povestea din gura in gura din timpi uitati. - Sa vedeti, dragii maichii, ne zise starita, biserica aceasta nu se stie hotarat de cand s-a facut, dara eu crez, dupa cum am auzit, sa fie facuta de pe vremea paganatatii, de pe cand oamenii erau inchinatori la idoli". Asadar, stareta de la Namaiesti, cea de la leatul 1884, urmand legendele, si chiar evidenta, dadea de inteles ca bisericuta rupestra de la Namaiesti fusese mai intai templu geto-dacic!

Atata mare marire!

Petre Ispirescu a fost si la Cetatuia lui Negru Voda. Iata, printre altele, ce scrie despre acest monument aparte: "Urcandu-te tocmai in varful muntelui se intinde un ses, unde se vede o bisericuta cu totul si cu totul de piatra. De unde, de jos de la poalele muntelui pana sus, nu se zareste nici un pic de apa pistind, aci in altarul acestei bisericute, langa proscomidie, este un izvoras de apa mic de tot, ce iese din piatra, si sta acolo ca intr-un gavan. Oamenii se spala pe ochi, daca ajung sus, zicand ca e buna de leac. (.) Cand te vezi sus, iti pare ca esti altul. Te simti mai aproape de Dumnezeu si gandurile te napadesc, de nu stii pe care sa alegi. Abia crezi ca ai apucat pe unul, si alte zece, cincisprezece te coprind. Un fel de teama neinteleasa ti se strecoara in inima; ramai uimit de atata mare marire, si pari ca esti pe alta lume".

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: