Ingerii fac parte din lumea nevazuta, creata de Dumnezeu. Dintre cele 9 cete ingeresti, atestate de Biserica, ceata Arhanghelilor s-a bucurat de cea mai mare popularitate. Intre Arhangheli se disting figurile lui Mihail si Gavriil. Astfel, in imnografia ortodoxa, unul este numit „slujitor al Legii“, iar celalalt, „inger al darului”. In aceeasi zi cu ei sunt pomeniti toti ceilalti Ingeri.

In traditia populara, sarbatoarea Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil dureaza trei zile.

Cinstirea Arhanghelilor este o straveche practica iudaica, dezvoltata sub puternica influenta a magiei iudeo-babiloniene. Acest cult s-a raspandit initial in diaspora iudaica de pe tarmurile Marii Mediterane, dezvoltandu-se in special in vestul Asiei Mici. Provenind din acest spatiu, primii crestini au preluat cultul Arhanghelilor, increstinandu-l. Ingerii au fost priviti la inceput nu ca individualitati, ci ca manifestari ale actiunilor lui Dumnezeu. O dovada in acest sens o reprezinta si numele lor, dintre care Biserica a recunoscut doar trei: Mihail, Gavriil si Rafail, pe baza mentiunilor existente in textul Sfintei Scripturi. Etimologic, „arhanghel“ inseamna „conducator“ (prefixul „arche“) peste ingeri („anghelos“ inseamna in greaca „vestitor“, „trimis al lui Dumnezeu“). Din acest motiv, unii Parinti si scriitori bisericesti ii considera pe Arhangheli ca fiind treapta imediat urmatoare Ingerilor (care constituie ceata cea mai de jos, a noua). Altii cred insa ca, desi Arhangheli, Mihail, Gavriil si Rafail ocupa o pozitie privilegiata, fiind numiti „mai marii voievozi ai Serafimilor si Heruvimilor“. Oricare ar fi rangul lor, rolul Arhanghelilor este unic, ei avand calitatea de mijlocitori intre Dumnezeu si oameni.

„Mihail, cel dintai dintre ingerii pazitori“

Sf. Arhanghel Mihail, al carui nume in ebraica inseamna „Cine este ca Dumnezeu?“, este unul dintre cei mai importanti ingeri. Traditia spune ca in timpul revoltei ingerilor rai, condusa Lucifer, Mihail a strigat cu glas mare: „Sa stam bine, sa stam cu frica, sa luam aminte!“ (devenit apoi text liturgic). Astfel, ingerii cei buni au recunoscut puterea lui Dumnezeu, incepand sa cante imnul serafimic: „Sfant, Sfant, Sfant, Domnul Savaot, plin este tot pamantul de slava Lui“ si au fost feriti de cadere. Lucifer si ingerii lui au fost insa aruncati din cer in cele mai de jos ale pamantului. Aceasta traditie este consemnata si de Sf. Maxim Marturisitorul. In Sfanta Scriptura, Mihail este mentionat cu numele doar de patru ori. In Vechiul Testament el apare doar in Cartea lui Daniel, astfel: „Mihail, cel dintai dintre ingerii pazitori“ (10, 13), cu mentiunea ca este ingerul pazitor al Israelui (10, 21), si „Mihail, marele voievod care ocroteste pe fiii poporului tau“ (12, 1).

Heruvimul ce pazeste portile Raiului

In Noul Testament, el este mentionat in Epistola Soborniceasca a lui Iuda, facandu-se referire la o veche traditie iudaica: „dar Mihail Arhanghelul, cand se impotrivea diavolului, certandu-se cu el pentru trupul lui Moise“ (1, 9). Aceasta traditie se regaseste in apocrifa despre adormirea lui Moise si se refera la incercarea diavolului de a lua trupul lui Moise si a-l aduce in fata evreilor, pentru a-l adora. In textul de la Iuda apare pentru prima data titlul de Arhanghel. A doua mentiune a lui Mihail in Noul Testament este cea din cadrul Apocalipsei, 12, 7: „Si s-a facut razboi in cer: Mihail si ingerii lui au pornit razboi cu balaurul.“ Acest razboi va avea drept model pe cel din Rai de la inceputul timpurilor. Sfintii Parinti considera ca, desi nu este numit, Sf. Arhanghel Mihail este prezent si in alte locuri mentionate in Sfanta Scriptura. Tot Mihail este heruvimul ce pazeste portile Raiului cu o sabie de foc (Facere 3, 24), ingerul prin care Dumnezeu a dat tablele Legii, ingerul ce a stat inaintea vrajitorului Valaam (Numeri 22, 22), ingerul ce a infrant armatele lui Senaherib (4 Regi, 19, 35). Astfel, lui Mihail ii sunt atribuite patru mari slujiri: sa lupte impotriva diavolului, sa salveze sufletele credinciosilor din mana vrajmasilor, in special in clipa mortii, sa fie aparatorul poporului ales, in Vechiul Testament, si al crestinilor, in Noul Testament, sa calauzeasca sufletele de pe pamant si sa le aduca la Infricosatoarea Judecata.

Gavriil, ingerul Intruparii si al Mangaierii

Gavriil, al carui nume ebraic se traduce prin „Cine este puternic ca Dumnezeu?“, este mentionat doar ca inger in Biblie. El apare insa cu titlul de Arhanghel in apocrife (Qumran - rulourile militare, Evanghelia lui Bartolomeu, Protoevanghelia lui Iacob, Apocalipsa lui Moise). Sf. Efrem Sirul si Ioan Gura de Aur il considera mesager divin, iar unele legende copte ii atribuie functiile de mijlocitor si vindecator. In Vechiul Testament, Gavriil este mentionat tot in Cartea lui Daniel. Astfel, in cap. 8, el ii explica lui Daniel vedenia berbecului si a tapului, cu privire la cucerirea Imperiului persan de catre Alexandru cel Mare. In capitolul urmator, 9, „un om, Gavriil“ ii dezvaluie lui Daniel sensul ascuns al celor saptezeci de saptamani de ani. Este posibil ca in Cartea lui Daniel, cap. 10, v. 5-6, sa fie vorba de acelasi inger. In Noul Testament, Gavriil este cel care ii aduce lui Zaharia vestea nasterii Sf. Ioan Botezatorul si Buna Vestire Fecioarei Maria, privind intruparea Mantuitorului (Luca, cap. 1). Probabil tot el este ingerul care s-a aratat lui Iosif si pastorilor si cel care L-a intarit pe Iisus in gradina Ghetsimani. Astfel, Gavriil este numit ingerul Intruparii si al Mangaierii, ingerul puterii lui Dumnezeu, dupa cum o demonstreaza si adjectivele ce predomina in referatele biblice in care apare.

In conceptia crestina, Mihail este privit drept ingerul Judecatii, iar Gavriil drept ingerul Milei. In imnografia ortodoxa, Mihail este reprezentat ca un militar, iar Gavriil, ca un binevestitor, avand uneori un crin in mana. Iudeii insa ii concepeau exact invers. Pentru ei, Gavriil este cel care a distrus Sodoma si Gomora, cel care l-a infrant pe Senaherib, cel care l-a inmormantat pe Moise si cel care a scris litera Tau pe fruntile celor alesi.

Toate vietatile se afla sub protectia Arhanghelului Mihail

In traditia populara, praznicul dedicat Soborului Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil dureaza trei zile. Prima zi este numita „Capul Arhanghelului“, marcand ziua cand vara este trimisa pe lumea cealalta, iar Mihail incepe sa elibereze treptat gerul iernii. Mihail este de altfel considerat ingerul ce conduce sufletele oamenilor spre Rai sau spre Iad, fiind infatisat cu aripi si sabie. Inca din ajun se merge la mormintele celor adormiti, aprinzandu-se tamaie si lumanari. In ziua Sf. Arhangheli, femeile impart pentru cei morti Mosii de Arhangheli: colaci, nuci, mere, coliva, dulciuri si vin. Finii merg in aceasta zi la nasi pentru a le duce colacei. Despre Mihail, o prezenta mai populara decat Gavriil in folclorul romanesc, se crede ca pastreaza cheile Raiului, se lupta cu Scaraoschi si vegheaza la capul bolnavului, daca acesta urmeaza sa moara, sau la picioarele lui, daca se va insanatosi. In aceasta zi, se aduc berbecii in turmele de oi, iar in unele locuri se obisnuieste sa se coaca o turta, numita a berbecilor sau a arietilor. Aceasta se arunca intre oi. Daca ea cade cu fata in sus, oilor le va merge bine. A treia zi a sarbatorii este numita „Coada Arhanghelului“. Incepand de astazi, se tin, timp de 7 zile, Filipii: 3 zile inainte de lasatul secului pentru Postul Craciunului, iar patru in timpul postului. Se mai spune ca intre Arhangheli si Craciun vor mai fi patru zile senine si calduroase, ce se numesc „vara iernii“. Despre Mihail se mai spune ca el este cel ce aduce vara, eliberand soarele. El se ingrijeste de toti oamenii si toate vietatile. Toamna, el incredinteaza vietatile Sf. Nicolae, care le poarta grija pana la Iordan. Atunci cand preotul sfinteste aghiazma si bate in piatra, piatra crapa si toate vietatile revin sub protectia Arhanghelului.

Stravechea Manastire Peri

In localitatea Peri din Maramures a fost infiintata prima episcopie romana, ca urmare a eforturilor voievozilor Balcu si Drag, nepotii lui Dragos. La 13 august 1391, manastirea de aici, cu hramul „Sf. Arhanghel Mihail“, a fost ridicata de patriarhul Constantinopolului, Antonie al IV-lea, la rangul de stavropighie patriarhala. Ea avea drept de jurisdictie asupra a 8 tinuturi, iar primul episcop a fost, dupa unii, Simion Moldoveanul, dupa altii, Pahomie, ruda voievozilor. Manastirea din Peri a fost infiintata in 1215, de catre ieromonahii Romulus si Ghenadie, veniti de la Manastirea Ramet. Aici a fost scris cel mai vechi document (cunoscut) in limba romana „Legenda Duminicii“, datand din 1391. Satul Peri se afla astazi in Ucraina, pe malul drept al Tisei, fata in fata cu localitatea Sapanta din Romania.

de Daniela LIVADARU

 

.

Publica un articol

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: