filosofia

• Articole filosofia

• Filosofia si teologia

  Filosofia este o curiozitate rafinata, pe cand teologia este o neliniste imblanzita.
• 

  Filosofia greaca si paideia la Ioan Hrisostom

  De la inceputul activitatii sale de scriitor si pana la sfarsitul vietii Hrisostom si-a delimitat cu orice prilej pozitia fata de filosofia grecilor, adica a trasat continuu o linie de demarcatie intre teologia Bisericii si gandirea filosofilor. Acest lucru a fost necesar pentru ca in spatiul...
• 

  Reconstructia dialecticii in filosofia hegeliana

  Hegel, numeste metoda sa cu termenul de dialectica sau cu expresia de metoda speculativa si o opune metodei metafizice - metoda vechii metafizici. Metoda dialectica este o metoda interioara filosofiei si, respectiv, obiectului
• 

  Filosofia naturii sau fizica stoica

  In cosmologie stoicii pleaca de la convingerea, ca de la o axioma, ca tot ceea ce exista este material, plin de materie. Pentru stoici spatiul gol nu exista. Prin acest materialism stoicii cauta sa inlature dualismul cosmologic
• 

  Epicur - Filosofia naturii

  Epicur nu cerceteaza natura dintr-un interes pur stiintific, ci el este determinat de intentii etice. Principiul fundamental al filozofiei epicureice era reducerea fenomenelor naturii, in opozitie cu explicarea teleologica religioasa
• 

  Filosofia platonica a naturii

  In ceea ce priveste fizica sau filo­zofia naturii se pot observa la Platon influentele filozofilor antesocratici, mai ales aceea a lui Democrit, Pitagora si Empedocle. Totul in natura este ordonat dupa masura si numar. Noi regasim la Platon
• 

  Conflictul dintre Adevarul crestin si filosofia evolutionista

  Potrivit teoriei evolutiei, omul s-a ridicat din salbaticie, si tocmai de aceea cartile il arata pe omul de Cro-Magnon sau pe omul de Neanderthal foarte salbatici la infatisa­re
• 

  Timp si vesnicie

  In crestinism exista doua conceptii despre Dumnezeu, una ce vine din Biblie si care apartine vietii si experientei crestine si alta ce vine din filosofia greaca. Prima Il prezinta pe Dumnezeu ca Dumnezeul Cel viu
• 

  Intrebari teologice, raspunsuri filosofice

  Colonelul, filozoful și criticul literar Emil Pop este clujean, de religie creștin ortodoxă. Este absolvent al Școlii Militare de Ofițeri Activi de Rachete și Artilerie Antiaeriană din Brașov. A urmat filosofia și antropologia culturală la Facultatea de jurnalism, sociologie, filosofie...
• 

  Filosofia in imperiul roman

  Poporul roman s-a dovedit a nu avea predispozitii spre speculatiile filozofice, ci era aplecat mai ales spre ceea ce este practic si folositor. In timp ce dreptul roman, administratia romana, strategia militara a le­giunilor romane
• 

  Filosofia si pedagogia lui John Locke

  Conceptia filosofica ce va servi drept principal izvor teoretic pentru gandirea iluminismului a aparut in a doua jumatate a secolului al XVII-lea in Anglia si ea apartine lui John Locke. Cu el se produce o schimbare radicala a insusi conceptului
• 

  Filosofia rugaciunii

  In fiecare an, pe 10 ianuarie, credinciosii ortodocsi il praznuiesc pe Sfantul Grigorie de Nyssa, reprezentant de seama in galeria Pustnicilor si a Marilor Sfinti Parinti. Pentru modul de vietuire a credintei crestine ortodoxe autentice, pentru cugetul patristic autentic, pentru gandirea mistica...
• 

  Filosofia postului: discernamantul duhovnicesc

  Adevăratul scop al postului trupesc este acela de a conduce la progres duhovnicesc. El este prima treaptă către postul cel adevărat şi integral. În zadar ne înfrânăm trupeşte două, patru, şase sau şapte săptămâni, dacă la sfârşitul acestor perioade nu suntem mai buni, mai iert...
• 

  'Filosofia bolii' - conditie a mantuirii

  A descoperi sensurile profunde ale bolii, capabile să o uşureze, înseamnă a-i descifra cauzele îndepărtate şi imediate şi a încerca să le înlăturăm; a înţelege că adevărata cale de purtare a lor nu este revolta, ci primirea lor cu mulţumire, răbdare şi nobleţe sufleteasc
• 

  Modernitatea - fenomen al atenuarii sensului eshatologic al creatiei

  Europa a fost marcata de filosofia greaca, civilizatia juridico-politica romana si crestinism. In secolul XVII o noua cultura, moderna, concretizata printr-o maniera de a gandi, a simti, a vedea lumea incepe sa se impuna
• 

  Frumusetea gandirii patristice

  Calificativul de frumos este pe deplin meritat de filosofia greaca. Punand si tratand cu eleganta si profunzime marile probleme ale vietii si spiritului omenesc, ale universului si ale scopului nostru, filosofia elena a dat adesea raspunsuri temeinice si de o rara frumusete. Frumosul era
• 

  Dumnezeul crestinilor - o Treime de Persoane

  A vorbi despre Dumnezeu in afara revelatiei sau descoperirii dumnezeiesti a reprezentat o preocupare si pentru filosofia tuturor timpurilor, insa, concluziile au fost abstracte ajungandu-se la un Miscator nemiscat sau un Cauzator necauzat.
• 

  Theodor Paleologu

  Theodor Paleologu este numele lui, dar familia si cei apropiati ii spun Toader. Desigur, cu acel r specific Paleologilor, un r frantuzit, indicand
• 

  Lucian Blaga - omul, profesorul, filosoful, poetul

  Comportamentul sau era acela al unui om care avea un foarte limpede si foarte ferm simt al personalitatii. Ca un om care stie perfect ce trebuie sa faca si in ce fel; si - ce reprezinta el pentru cultura si, in speta, pentru filosofia romaneasca; si ca marea sa indatorire era sa-si duca la capat...
• 

  Taina mortii

  Moartea constituie variabila independenta a lumii neincetat schimbatoare. Toate fiintele vii mor. Numai omul, insa, este numit muritor. Si este numit astfel nu doar pentru ca moare, ci si deoarece cunoaste ca moare
• 

  O ontologie a atributelor

  Este greu de presupus ca paralelismul dintre mari momente, in epoci de ruptura, este o regula. In cultura greaca tarzie insa, doua asemenea situatii par a o impune. Una, in secolul al VII-lea, are ca termeni plotinismul si origenismul
• 

  Programul filosofiei ca sistem metafizic si stiinta a logicii

  Hegel a impus in cultura filosofica europeana ideea ca filosofia trebuie sa fie un sistem coerent si unitar de gandire pentru toate domeniile de exercitiu intelectual
• 

  Friederich Wilhelm Joselh Schelling

  Friederich Wilhelm Joselh Schelling este figura cea mai reprezentativa a miscarii filosofice a romantismului. S-a nascut la 27 ianuarie 1775 la Leonberg langa Wurttemberg in casa unui preot de tara. Impresioneaza prin precocitatea

• Stiri filosofia

• • Teologia si filosofia in dialog pentru armonie sociala

    Arhiepiscopia Tomisului a găzduit ieri, 3 martie 2016, Simpozionul național cu tema Transcendență și imanență în filosofia și teologia românească recentă, la care au participat reprezentați ai ambelor domenii, filosofie și teologie

  • Miracolul cunoasterii, stiinta, filosofia si religia in dialog

    Joi, 31 martie 2016, de la ora 13.00, în Aula Magna a Colegiului Naţional Mihai Viteazul (b-dul Pache Protopopescu, nr. 62), va avea loc conferinţa cu tema Miracolul cunoaşterii, ştiinţa, filosofia şi religia în dialog, susţinută de părintele diacon lect. dr. Adrian Sorin Mihalache