platon

Viata lui Platon

Platon s-a nascut la Atena sau Egina in 7 Thargolion a primului an al Olimpiadei a 88-a, asadar in anul 427 i.Hr. sau, dupa altii, in 7 Thargolion Olimpiada a 87-a, adica in anul 428 i.H. 327, primind numele de Aristokles

Sfantul Mucenic Platon

Sfantul Mucenic Platon s-a nascut in partile Galatiei, din cetatea Anghira. Pentru ca se arata marturisitor al invataturii lui Hristos, a fost supus la diverse suferinte fizice din porunca guvernatorului Agripin: i s-au pus pe piept bucati de fier incins, trupul sau a fost aruncat in foc, smoala...

Ontologia simbolica a cosmologiei lui Platon si Aristotel

Stiind ca nu au acces la lumea arhetipurilor vesnice, grecii au cautat sa descopere dimensiunea vesniciei in cadrul limitat al existentei terestre. Zguduiti de tragicul existentei umane, care se derula in limitele mundanului, grecii au convertit neputinta lor de a accede la lumea formelor vesnice

Scoala Cirenaica

Intemeietorul scolii cirenaice este Aristip din Cirene - cca 435-360 i.Hr., care a fost contemporan cu Platon, cu care s-a intilnit la curtea lui Dionisie din Siracuza 302. Daca Antistene nu semana cu sofistii, desi a fost

Scoala Megarica

Intemeietorul scolii megarice este Euclid din Megara - cca 360 i.Hr., ceva mai in varsta decat Platon, cu care era prieten si cu care facea parte din cercul de elevi al lui Socrate. Despre Euclid se relateaza

Idealismul platonic

Platon a dezvoltat filozofia socratica, creind un sistem original monumental, ce a avut o insemnatate hotaritoare pentru intreaga evolutie a gandirii filozofice si a vietii spirituale a popoarelor europene

Ontologia platonica

Deosebirea fundamentala intre obiectele perceptiei si acelea ale stiintei - este - dupa Platon - urmatoarea : cele dintai sunt intr-o continua schimbare, cele din urma sunt absolut neschimbatoare si evident independente de vointa noastra

Filosofia platonica a naturii

In ceea ce priveste fizica sau filozofia naturii se pot observa la Platon influentele filozofilor antesocratici, mai ales aceea a lui Democrit, Pitagora si Empedocle. Totul in natura este ordonat dupa masura si numar. Noi regasim la Platon

Psihologia platonica

Psihologia se afla la Platon intr-o stransa legatura cu metafizica si filozofia naturii. In conceptia platonica despre suflet se evidentiaza ideile religioase ale mai multor secte antice cat si teoria despre Idei. De aceea gasim ca

Etica platonica

In conceptia sa etica Platon dezvolta idei socratice, reprezentand si el ideea ca cine cunoaste Binele este de asemenea bun si face binele, asadar, ca nimeni nu face nedreptatea de bunavoie, ci din nestiinta. De asemenea

Filozofia platonica a religiei

La Platon avem de-a face cu o viziune metafizica, in care lumea este ordonata dupa scopurile unei Ratiuni universale si pentru care binele si raul sunt considerate ca entitati absolute, asa ca, intr-o asemenea viziune era natural

Logica aristotelica

Pentru Aristotel, ca si pentru Socrate si Platon, scopul ultim al filozofiei este cunoasterea a ceea ce este general in individual, sau, cu alte cuvinte, explicarea fenomenelor empirice in natura si viata prin determinarea formelor

Omul, situat intre doua lumi

Platon: Banchetul vietii se afla in fata noastra; singura problema este a poftei pe care o avem. Pofta este lucrul cel mai important, nu festinul. Existam simultan intre doua lumi, aceea a personajului nostru fizic si psihic,discontinuu ,limitat in timp si spatiu si aceea a vietii universale...

Patimile si facultatile sufletului

Conceptia Sfintilor Parinti despre suflet este imprumutata in mare parte de la Aristotel, la care nu este deosebita de a lui Platon decat prin aceea ca el refuza preexistenta lui, a mintii, sau a spiritului, si deci separarea lui de suflet

Caracterizarea formei interioare a sufletului grecului antic in epoca socratica-platonica

Conceptul de forma interioara este, dupa cum ne relateaza W. Kinkel, o creatie a lui Goethe si W. von Humbold, prin care acestia stabilesc o lege, datorita careia sufletul reprezinta

Anaximene

Al treilea milezian, Anaximene 582-528 i.Hr., contemporan si prietenul lui Anaximandru, nu reprezinta in consideratiile sale filozofice un progres fata de conceptia acestuia din urma, ci mai degraba un regres. Probabil ca acesta n-a inteles

Prodicos din Chios

Cunoscut pentru studiile pe care le-a facut in legatura cu sensul cuvintelor - sinonimica si din aceasta cauza el a fost deseori ironizat de catre Platon pentru pedanteria lui. Prodicos a fost insa un iscusit retor

Thrasymachos din Calcedon

Thrasymachos este cunoscut ca un retor vestit. Platon il descrie ca pe unul care apara dreptul celui mai tare. De asemenea Thrasymachos se mai ocupa cu psihologia afectelor si cu marea importanta pe care acestea

Critias

Critias a fost un var al mamei lui Platon si unul dintre cei treizeci de "tirani" care au guvernat in Atena. Acesta nu este cunoscut ca fiind vorbitor ambulant, ci el a elaborat in spirit sofist nenumarate elegii, drame si lucrari

Epicureismul

Epicur s-a nascut in anul 342 i.Hr. in insula Samos. Unii autori ne relateaza ca Epicur a venit la Atena la varsta de 18 ani, in timpul in care Xenocrate tinea lectii la Academie, iar Aristotel se afla in Calcis. Caci, cu toata situatia precara

Platonismul religios

Unificarea spirituala a filozofiei antice greco-romane la inceputul erei crestine, n-a fost posibila si aceasta din pricina ca prea era adanca anarhia spirituala ce domnea catre sfirsitul epocii antice. Se simtea de aceea nevoia unei filozofii

Opera platonica

Chestiunea autenticitatii operelor platonice a preocupat si pe criticii antici, mai ales aceia din scoala gramaticilor alexandrini. Asa de ex. gramatistul alexandrin Aristofan din Bizant a clasificat scrierile platonice pe care el le crede autentice

Opera lui Aristotel

Intr-un timp relativ scurt, Aristotel a realizat o opera filozofica destul de vasta. In ceea ce priveste lucrarile aristotelice nu mai este de mare importanta ordinea acestora, ca la Platon, ci mai ales problema autenticitatii acestora

Psihologia aristotelica

Aristotel respinge conceptia platonica si pitagoreica cat si parerea lui Democrit ca sufletul ar fi constituit din atomi. El opune acestora ideea ca sufletul este viata, ca el este principiul vietii. Corpul si sufletul