Frescele bisericilor din Salonic


Frescele bisericilor din Salonic

In Macedonia, Salonicul a fost un centru de arta activ si stralucitor, care a suferit in pictura ca si in arhitectura influenta Constantinopolului, manifestand insa totodata, in ambele domenii, un anumit atasament fata de trecut. In biserica Fecioarei Caldararilor (Panaghia ton Chalkeon), construita in 1028, s-a reprezentat in cupola inaltarea, dupa vechea formula care fusese aplicata in Sfintii Apostoli de la Constantinopol si chiar la Salonic in Sfanta Sofia. Dar, la inceputul secolului al XI-lea, stilul devenise mai hieratic, asa cum am vazut in mozaicurile aproape contemporane de langa usa de sud a pronaosului Sfintei Sofia de la Constantinopol si la Hosios Lukas din Focida.

Atitudinile apostolilor sunt mai putin framantate decat erau la Sfanta Sofia si ingerii, in loc sa se intoarca spre ucenicii lui Hristos, se prezinta din fata ca paznici traditionali ai Fecioarei si ca martori ai tainei pe care o semnaleaza credinciosilor cu aratatorul de la mana dreapta. in conca absidei, Maica Domnului este infatisata in picioare, in atitudine de oranta, ca in biserica zidita intru cinstirea ei in Marele Palat sub domnia lui Mihail al III-lea si care a fost descrisa de Fotie.

Arhanghelii Mihail si Gavriil se inclina pentru a-i aduce omagiu: in prezenta lor pe bolta semicilindrica a absidei se poate vedea un nou semn al conservatorismului iconografic, pentru ca inca la Niceea si in Sfanta Sofia de la Constantinopol ingerii fusesera mutati inaintea absidei, in asa fel incat Fecioara sa iasa singura in evidenta in conca.

La biserica Fecioarei Caldararilor, in traveea care precede absida, deasupra altarului, cele doua episoade ale impartasaniei apostolilor au fost asezate de o parte si de alta a unei cruci inscrise intr-un cerc. La dreapta, Hristos, in picioare sub un baldachin, dinaintea unui altar pe care este asezata patena, imparte piinea la doua grupuri compacte de cate trei apostoli, spunind: "Luati, mancati, acesta este trupul Meu". La stanga da vinul altor doua grupuri de cate trei apostoli, carora le spune: "Beti dintru acesta toti. Caci acesta este singele Meu". Grija fata de claritate este mai puternica decat realismul in redarea spatiului: baldachinul este asezat nu deasupra altarului, ci in spatele lui si constituie un fundal de arhitectura care subliniaza caracterul sacramental al instituirii Euharistiei.

In restul bisericii se desfasura ciclul marilor sarbatori, cuprinzand si Adormirea Fecioarei. Pronaosului i-a fost destinata ampla compozitie a Judecatii de Apoi, si ea este cea mai veche reprezentare completa a acestui subiect pe care o posedam in marea pictura.

Aceste picturi se caracterizeaza prin vigoarea modelului, in care fermitatea unui desen larg isi impleteste resursele cu acelea ale unui colorit nesofisticat, care juxtapune mari pete de lumina umbrelor rosii si verzi. Unul dintre procedeele favorite consta in a aseza umbrele rosii pe o latura a figurii si umbrele verzi pe cealalta. Culorile sunt dense, grele si, cel mai adesea, reci, cu o predominanta a tonurilor albastre-inchis, verzi, violete si cenusii. Personajele au o expresie de mare severitate. Cutele vesmintelor lor sunt adesea frante in unghiuri.

Comparatia cu mozaicurile de langa usa sud a pronaosului la Sfanta Sofia si la Hosios Lukas din Focida arata ca, raspunzand in acelasi timp unei conceptii asemanatoare a desenului, tehnica frescei ingaduie mai multa suplete.

C. Delvoye

.

04 Iunie 2008

Vizualizari: 1481

Voteaza:

Frescele bisericilor din Salonic 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE