Catedrala Notre-Dame din Strasbourg

Catedrala Notre-Dame din Strasbourg este cunoscuta ca fiind una dintre cele mai frumoase catedrale gotice din Europa. Catedrala este amplasata pe locul unui fost templu roman. Este cunoscut faptul ca aceasta catedrala a fost ridicata de catre episcopul Sfantul Arbogast din dioceza Strasbourg-ului la sfarsitul secolului sapte.

In secolul al VIII-lea, prima catedrala a fost inlocuita de o cladire mai importanta care urma sa fie temrinata sub domnia Charlemagne. Episcopul Remigius von Strasburg si-a dorit sa fie inmormantat in cripta acesteia, potrivit testamentului sau din anul 778. Noile cercetari au ajuns la concluzia ca aceasta catedrala carolingiana avea trei nave si trei abside. Catedrala a luat foc in mai multe randuri - 873, 1002 si 1007.

Urmatoarea biserica de pe acest loc a inceput sa fie ridicata in timpul anului 1015 la propunerea episcopului Werner von Habsburg, insa un incendiu a distrus in mare parte originala cladire romanica. In perioada renovarii catedralei (la sfarsitul secolului al XII-lea, de data aceasta folosindu-se piatra rosie din apropiatii munti ai Vosgei) stilul arhitectural gotic a ajuns pana in Alsacia, drept urmare, viitoarea catedrala urma sa prezinte toate caracteristicile noului stil. Proiectul primei catedrale din Alsacia a fost inmanat mesterului si sculptorului in piatra care lucrase mai inainte si la catedrala gotica din Chartres. Lucrarile au durat intre anii 1176 si 1439.

Desi, la inceput, catedrala a fost finantata de episcopul local, odata cu infrangerea lui, rolul de finantator al catedralei a fost luat de burghezia municipala. De asemenea, datorita nevoilor financiare, cetatenii orasului au decis sa contribuie si ei la ridicarea catedralei, prin donatii personale.

Erwin von Steinbach a fost ales ca supraveghetor al intregii lucrari (dorind sa doneze ceva, insa neavand nici un ban, acesta si-a donat calul). Acesta si-a imaginat si a creat planurile pentru impresionanta fatada de vest a catedralei, cat si intrarea principala. Pana la moartea sa, constructia a mers destul de bine - fereastra rozariu si turnurile sale erau ridicate si terminate. In 1399, Ulrich von Ensingen, arhitectul catedralei din Ulm, a supravegheat si ridicarea bazei octogonale a spirei, care a fost terminata insa dupa moartea sa de catre Johannes Hultz din Koln si care, in scurt timp, va deveni simbolul Strasbourg-ului.

Dealungul urmatoarelor patru secole, datorita inaltimii turnului sau (142 m), Catedrala din Strasbourg a fost considerata cea mai inalta cladire din lumea moderna. Mai mult, aceasta era considerata unica, fiind una dintre putinele biserici gotice dotate cu un singur turn.

In timpul Reformei, in anul 1521, catedrala a fost transformata in biserica protestanta. Insa, odata cu integrarea Strasburg-ului in Franta, in anul 1681, catedrala va reveni la ce a fost initial - biserica catolica. Aceasta a fost, tot atunci, inchinata Fecioarei Maria (usa dubla din laterala de sud, prezinta doua scene specifice Fecioarei - Adormirea sa si Incoronarea de catre Fiul ei.

Catedrala contribuie cu succes la istoria sculpturii gotice. Fatada de sud este decorata cu ajutorul faimoasei biserici si sinagogi din atelierul careia a iesit si remarcabila coloana a ingerilor din interior (1230-1250). In timp ce celelalte fatade au fost cu siguranta desenate inainte de construire, Strasbourg are una din cele mai vechi fatade ale carei constructii au fost realizate fara o prealabila schitare. Statuile, datand din secolul al XIII-lea si pana in secolul al XV-lea, localizate deasupra portalului triplu de pe fatada gotica, intruchipeaza Profetii, Fecioarele cele intelepte si pe cele nebune, virtuti si vicii.

Interiorul catedralei se afla la inaltimea asteptarilor, intregind exteriorul gotic.

In interior, este de admirat inaltul baptisteriu in stil gotic, realizat de catre Dotzinger (1453), extraordinatul balcon de predicat, decorat cu numeroase statui sculptate Hans Hammer in 1485, Muntele Maslinilor din partea nordica a catedralei, realizat de Nicolas Roeder (1498) si portalul Sfantului Laurentiu, datand din Evul Mediu.

Catedrala mai are si multe alta comori, printre care: vitralii datand din secolele XII-XIV, altarul Sfantului Pancrace (1522) din Dangolsheim, mozaicul din secolul al XVII-lea formand imbracamintea peretelui Fecioarei, inceputa in secolul al XVIII-lea si, in sfarsit, o curiozitate foarte populara, ceasul astronimic asezat in cutia sa speciala din secolul al XVII-lea, decorata de Tobias Stimmer, si folosind un mecanism al secolului XIX, opera a lui Schwilgue. In stanga lui, se gasesc picturi murale din secolul al XV-lea.

Prezenta unei orgi este atestata pentru prima oara in anul 1260. Mai sunt inca alte doua instrumente construite si modificate in 1291 si 1327. Cea mai veche parte a carcasei actualei orgi, nu este mai veche de anul 1385. Cuibul de pasare este construit cam in aceeasi perioada. Este construit din filigram si atarnat de perete printr-un stejar vertical foarte lat. Acesta se sprijina pe statuia luui Samson.

Celebrul turn a avut un moment in care ajunsese distrus aproape in totalitate - Revolutia Franceza. Insufletiti de idei antireligioase, unii lideri revolutionari au ordonat demolarea sa. Insa, un fierar si lacatus local, a conceput o extraordinare scheme de construire a unei imense invelitori frigiene din metal pentru acoperirea turnului.

Bombardamentul din 1870 si 1944 au afectat intr-o oarecare masura catedrala, insa, dupa putine renovari si inlocuiri ale statuilor ce lipseau, catedrala a ajuns repede la infatisarea initiala.

Ceasul astronomic

Opera specifica Renasterii, acest ceas astronomic mecanic este o inventie a mai multor artisti, matematicieni si tehnicieni. Ceasornicari elvetieni, sculptori, pictori si creatori au lucrat impreuna pentru a construi acest mecanism mecanic. Mecanismul prezent dateaza din anul 1842 si este, in special, atractiv pentru miscarea sa specifica, care, in fiecare zi la ora 12.30 pm, isi incepe spectacolul.

Ceasul se afla in laterala de sud a catedralei, si masoara 18 metri, fiind unul dintre cele mai mari din lume.

Primul ceas astronomic din Strasbourg, "Orologiul celor trei regi", a fost construit din anul 1352 pana in 1354, insa si-a incetat functionarea incepand cu secolul al XVI-lea.

Potrivit unei legende, autoritatile locale din Strasbourg au ordonat ca odata cu terminarea lucrarii, constructorul ceasului astronomic sa fie orbit, pentru a nu mai putea face vreodata ceva asemanator. Acest prim ceas a fost dotat cu diverse mecanisme rare ale acelui timp - calendar si orientare astronomica, ca si statuile miniaturale. Statuia principala a ceasului o infatiseaza pe Fecioara Maria tinandu-l pe Iisus in brate. In fata acesteia, in fiecare ora, cei trei regi ieseau din camerele lor si muzica specifica anunta ora (acest mecanism se afla acum la muzeul de Arta Decorativa din Strasbourg).

Astazi, ceasul astronomic ne ofera o viziune a diferitelor stagii ale vietii, care sunt personificate de catre un copil, un tanar, un adult si un om varstnic ce sta inaintea Domnului. Deasupra acestuia se afla Apostolii care merg inaintea lui Hristos. In fata seasului se afla faimoasa coloana a Ingerilor, care, intr-o maniera foarte originala, infatiseaza Judecata Universala.

• Catedrala York
  Publicat in : Biserica in lume
• Catedrala Grossmunster
  Publicat in : Biserica in lume

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: