Biserica Coltea


Biserica Coltea

Complexul arhitectonic Coltea este un reper al Bucurestilor, aflandu-se in imediata apropiere a Pietei Universitatii. Ansamblul fostei Manastiri Trisfetitele a fost compus dintr-o biserica aflata in centru, un spital, si trei paraclise, alaturi de alte anexe si turnul Coltei de la intrare (demolat la 1888). Biserica si spitalul de azi sunt strajuite de statuia marelui lor ctitor, spatarul Mihai Cantacuzino (1640-1716).

Biserica Coltea

Putin mai la sud de locul pe care se este ridicata astazi biserica, s-a aflat anterior o biserica de lemn cu cateva chilii. Aceasta fusese construita de slugerul Udrea, in jurul anului 1641, primind hramul Cuvioasei Parascheva. Dupa moartea ctitorului, biserica a ramas fratelui sau Coltea Doicescu, care o inchina Mitropoliei.

Biserica Coltea

Cu invoirea urmasilor clucerului Coltea si cu aprobarea Mitropolitului Teodosie, spatarul Mihai Cantacuzino cumpara terenul si ridica mai intai biserica de piatra cu hramul Trei Ierarhi, intre 1695-1698, fiind denumita la 1699 si Manastirea Trisfetitele. La 1696 sunt construite casele din jur, in care a functionat o scoala, iar intre 1704-1707, spitalul, cu spiterie, casa pentru chirurg si o scoala de stiinte.

 Biserica Coltea          Biserica Coltea

Aceste asezaminte nu au purtat si nu poarta numele lui Mihail Cantacuzino, ci numele lui Coltea Doicescu, care a vandut ctitorului terenul pe care fusese construita de fratele acestuia o bisericuta de lemn cu hramul Sfintei Mucenite Parascheva.

Biserica Coltea

Ctitorul a inzestrat toate aceste lacasuri cu cele trebuincioase, iar manastirea cu mosii si diverse scutiri de dari. Au functionat si trei paraclise: Sf. Parascheva, Sf. Doctori fara de arginti Cosma si Damian si al treilea, cu hramul Tuturor Sfintilor.

La 1739 februarie 27, cladirile de la Coltea au ars, acoperisul si interiorul, fiind refacute in acelasi an. Ansamblul a fost inconjurat de ziduri, terminate la 1714-1715, in timpul domniei lui Stefan Cantacuzino.

Biserica Coltea

Cam in aceeasi vreme s-a ridicat si Turnul Coltei. Acesta era cel mai inalt edificiu al vremii, slujind drept clopotnita cu ceasornic, dar si ca foisor de foc. Invelitoarea, de factura baroca, avea la colturi 4 turnulete. Avariat de cutremurele din 1802, 1829, 1838 turnul a fost demolat in 1888 pentru largirea bulevardului.

Biserica Coltea

Biserica este terminata de Mihai Cantacuzino la 1698, fiind pomenita la 18 octombrie 1702, cand i se da o carte patriarhala.

Dupa cutremurul mare din 1838, biserica a mai fost reparata in 1841 de arhitectul Faiser si antreprenorul Conrad Schwink. In 1871 a fost pictat interiorul de pictorul Gh. Tattarescu. Panouri pictate alterneaza cu diverse motive sau decoratiuni din imitatie de marmora.

 Biserica Coltea          Biserica Coltea

Pe peretele de vest al pronaosului, tabloul votiv infatiseaza pe spatarul M. Cantacuzino si sotia sa Maria, in 1895 au fost facute reparatii supravegheate de arhitectul G. Mandrea (atunci s-a descoperit sub tencuiala exterioara, o zugraveala in fresca, rosie cu negru, ce acoperea biserica, atribuita lui Parvu Mutu).

Dupa bombardamentele din 1944, a fost consolidata in 1949. Din anul 1996, lacasul este din nou in curs de consolidare si restaurare, lucrarile continuand cu greutate, din lipsa fondurilor.

Biserica Coltea

Din punct de vedere arhitectonic, biserica de la Coltea se prezinta pe un plan trilobat cu clopotnita pe pronaos, cu pridvor sustinut pe stalpi si ziduri groase de peste un metru. Este construita in stilul autentic brancovenesc, care combina stilul bizantin cu arhitectura si arta romaneasca, fiind aici influentat si de renasterea tarzie italiana unde ctitorul facuse studii.

Biserica Coltea

Au fost adusi mesteri atat din Occident cat si din Orient. Activitatea constructiva a voievodului Matei Basarab e continuata si de Cantacuzini, ca si de Constantin Brancoveanu.

La ctitoriile spatarului Mihail Cantacuzino constructorii si decoratorii timpului obtin efecte atat de surprinzatoare, incat arta cantacuzinilor atinge un stadiu inalt al rafinamentului si barocului.

Biserica Coltea

Peste naos a existat la origine o turla (dovada sistemul de boltire). Cupola naosului este sprijinita pe cele doua arce dublouri mari: unul spre altar care coboara pana in pardoseala, altul spre pronaos care se sprijina pe console de piatra sculptata. Naosul este despartit de pronaos prin 3 arcade in plin centru rezemate pe coloane cu caneluri rasucite, cu capiteluri neocorintice si baze sculptate, pe piedestale inalte.

Armonia dintre elementele arhitectonice si cele de pictura in fresca ca si cele in ulei din interior, ca si bogatia sculpturilor in lemn si piatra impun acest monument ca unul dintre cele mai reprezentative ale Capitalei noastre.

 Biserica Coltea          Biserica Coltea

Catapeteasma este bogat sculptata in lemn, iar in pridvor gasim un portal incadrat de doua coloane frumos sculptate, impodobit cu vita-de-vie si struguri, iar la baza, si capiteluri avand sculptati cei patru evanghelisti cu simboalelele lor.

Biserica Coltea

In registrul icoanelor imparatesti sunt icoane de mari dimensiuni si mai vechi decat cele din registrele superioare. Lateral stanga este o icoana a Maicii Domnului cu pruncul, cu ferecatura de argint aurit lucrat manual, avand reprezentat in partea inferioara Izvorul Tamaduirii. Icoana a fost daruita de domnitorul Nicolae Mavrogheni in 1786.

O alta icoana de valoare din catapeteasma este cea a Sfintilor Trei Ierahi. Mai exista icoana Sfintilor doctori fara de arginti Cozma si Damian, atribuita lui Parvu Mutu. Alta icoana de valoare pictata si ferecata in argint este cea a Cuvioasei Parascheva, pictata in secolul XVIII de scoala rusa.

Biserica Coltea          Biserica Coltea

Icoanele usilor imparatesti sunt pictate in tehnica de ulei in secolul XIX. In sculptura catapetesmei se disting retele de vrejuri, flori si frunze, ciorchini de struguri, alaturi de crizanteme stilizate si frunze de stejari. In biserica sunt 20 de strane sculptate destul de simplu.

Biserica Coltea

Are un larg pridvor deschis, bine proportionat, cu 5 arcade frontale si cate doua laterale, toate cu arhivolte polilobate, sprijinite pe 10 coloane din piatra cu fusuri cilindrice, avand capiteluri sculptate cu motive florale si zoomorfe.

In ce priveste exteriorul Bisericii Manastirii Coltea, cu toate modificarile ce le-a suferit de-a lungul timpului, ne apare ca un monument cu volume bine compuse pe axa longitudinala de simetrie, cu frumoase proportii puse in valoare foarte bine de plastica fatadelor.

 Biserica Coltea          Biserica Coltea

In perioada intunecata a dictaturii comuniste s-a incercat sa se faca restaurare si consolidare, s-a inceput santierul in 1986, dar in august s-a primit ordin sa se inchida biserica, motivandu-se ca e necesar acest lucru pentru o mai buna desfasurare a lucrarilor, dar in cateva saptamani s-a inchis si santierul.

Biserica a ramas inchisa pana in dimineata lui 22 decembrie 1989 cand, fara nici o aprobare, a fost deschisa pe la orele 9 si s-a mers in Piata Universitatii si s-au facut slujbe la locurile unde fusesera ucisi de comunisti si securitate martirii din noaptea din 21 decembrie 1989 si unde erau balti de sange inchegat.

Biserica Coltea

Biserica Coltea a ramas ca un monument reprezentativ al epocii brancovenesti, prin tehnica si maiestria procedeelor decorative ce ating o perfectiune rar intalnita, imbinate aici cu influente orientale si ale artei occidentale in stil baroc italian.

Pentru mai multe imagini cu Biserica Coltea, vizitati Galeria foto - Biserica Coltea.

Biserica Coltea



25 Iunie 2012

Vizualizari: 23147

Voteaza:

Biserica Coltea 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.



RETELE SOCIALE