Biserica Mavrogheni, inchinata Izvorului Tamaduirii, este o veche biserica ortodoxa din Bucuresti. Aflata in apropiere de Piata Victoriei, in vecinatatea Muzeului Taranului Roman, pe strada Monetariei, aceasta biserica poarta in sine o parte insemnata din istoria capitalei.

Izvorul Tamaduirii ne aduce aminte de una dintre minunile Maicii Domnului, petrecuta cu un orb. Mai inainte de a fi imparat, Leon cel Mare a gasit intr-o padure un orb care i-a cerut apa. La indemnul Maicii Domnului, imparatul i-a dat orbului sa bea apa dintr-un izvor, iar orbul s-a vindecat de orbire. Pentru a multumi Maicii Domnului, cand a ajuns imparat, Leon a ridicat in apropierea izvorului o biserica unde s-au savarsit apoi multe minuni.

Sarbatoarea numita Izvorul Tamaduirii s-a generalizat in Biserica Ortodoxa inca din secolul al V-lea. In toate bisericile si manastirile ortodoxe, dupa savarsirea Sfintei Liturghii, se savarseste slujba de sfintire a apei, dupa o randuiala adecvata Saptamanii Luminate.

Biserica Izvorul Tamaduirii - Mavrogheni

Biserica Izvorul Tamaduirii a fost construita de domnitorul grec Nicolae Petre Mavrogheni (1786-1790), originar din insula Paros, si de sotia lui, Maria Doamna, in semn de multumire adusa lui Dumnezeu pentru vindecarea de o boala incurabila a fiicei lor.

In acea vreme, biserica se afla in afara orasului, precum marturisesc documentele vremii, "la capul podului Mogosoaia". Biserica facea parte din mosia domneasca, alaturi de alte edificii, precum foisorul domnesc, un spital, o scoala, o fantana arteziana si rezervorul principal, in care erau colectate mai multe izvoare, pentru alimentarea cu apa a locuitorilor din zona.

Vreme de aproape un secol, Biserica Mavrogheni a functionat ca manastire. Primul ei staret a fost ieromonahul Dionisie, care a condus obstea monahala pana in anul 1805. Din anul 1863, insa, dupa secularizarea averilor manastiresti, ordonata de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, locasul a fost numit biserica parohiala. Mai inainte de a fi transformata in biserica de parohie, Manastirea Izvorul Tamaduirii a fost inchinata Manastirii Ecatontapiliani, din insula Paros, construita de Sfanta Imparateasa Elena, mama Sfantului Imparat Constantin cel Mare.

Desi pisania originala a bisericii nu s-a pastrat, se cunoaste insa faptul ca aceasta era deja construita in anul 1787, precum citim intr-un hrisov de-al domnitorului Mavrogheni intocmit in acea perioada: "Am zidit si biserica de piatra, intru cinstea si praznuirea Stapanei noastre, Nascatoarei de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria."

Domnitorul grec Nicolae Mavrogheni, desi a avut o domnie relativ scurta in Tara Romaneasca, a fost atent si cu viata bisericeasca. El a hotarat ca bisericile sa fie deschise zilnic, iar credinciosilor sa li se asigure confortul termic necesar pe timpul iernii, prin zidirea de sobe.

In hrisovul intocmit in anul 1787, ctitorul bisericii lasa urmasilor sai urmatorul indemn: "Si, dupa cum noi ne-am trudit si le-am facut acestea din nou, asa si cei ce vor veni dupa noi cu drag sa pazeasca cele ce gasesc facute, spre a se urma si sta in starea lor, fiind spre folosul obstii."

La tipografia infiintata de domnitorul Nicolae Mavrogheni a fost tiparita revista "Curierul romanesc", de catre Ion Heliade Radulescu. Aceasta a fost prima revista tiparita in limba romana, cu caractere chirilice. Mai tarziu, este tiparita prima constitutie a Romaniei moderne, numita "Regulamentul Organic", si prima carte de muzica bisericeasca, alcatuita de Petru Efesiu.

Heliade trece la cele vesnice in anul 1872 si este inmormantat in curtea bisericii. In anul 1912, deasupra mormantului sau a fost ridicata "Eforia Scoalelor", un monument deosebit ce se pastreaza pana astazi. Tot langa biserica, domnitorul grec a construit si un spilat, numit "Filantropia", care, cu oarecare modificari, se pastreaza pana astazi.

In anul 1852, pe locul scolii din incinta manastirii, a fost infiintata "Scoala de Arte si Meserii", iar mai tarziu, in anul 1870, Monetaria Statului. In anul 1894, in curtea bisericii a fost infiintata o scoala gimnaziala care functioneaza inca si astazi.

Biserica a fost zidita din caramida, in forma de cruce, cu doua turle. Are lungimea de 22 de metri, latimea de 9 metri si inaltimea de 18 metri. Turla, asezata pe naos, este de forma octogonala. Biserica a fost inchinata Maicii Domnului, mai exact Izvorului Tamaduirii, sarbatoare praznuita in prima vineri dupa Sfintele Pasti. Domnitorul grec a iubit mult aceasta ctitorie, drept pentru care a si inzestrat-o cu multe daruri materiale (mosii, livezi, podgorii, un targ de vite si cherestea, pravalii, mori etc).

In anul 1794, biserica a fost reparata de domnitorul Alexandru Moruzzi. Fiind grav afectata de cutremurul din anul 1839, biserica a fost construita din nou, pe acelasi loc, in anul 1847. Spre deosebire de vechea biserica, cea noua a pastrat decat o singura turla, asezata pe naos. Aceasta biserica a fost consolidata in anul 1890 si, mai tarziu, in anul 1902, cand a fost asezata si noua pisanie.

Biserica a mai fost reparata si in anii 1941 (dupa cutremurul din 1940) si 1945 (dupa bombardamentele din 1944). Dupa cutremurul din anul 1940, clopotnita veche a fost daramata, iar alta noua a fost construita abia in anul 1997. In anul 1973, biserica a fost repictata de maestrul Costin Ioanid. Pictura interioara se remarca prin prezentarea zodiacului pe zona de sub cafas.

In anul 1997, la intrarea in curtea bisericii, s-a construit actuala clopotnita, dupa proiectul arhitectilor Marius Marcu Lapadat si Horia Gavris. Ultimele lucrari de consolidare si restaurare au inceput in toamna anului 2007, prin osteneala preotului paroh Dumitru Pintea.

Incepand cu anul 2008, biserica a intrat intr-o noua etapa de consolidare si reamenajare: consolidarea structurii de rezistenta; refacerea turlei; inlocuirea acoperisului vechi si invelirea bisericii cu tabla de cupru; tencuirea; intocmirea unei pardoseli corespunzatoare, din lespezi de granit; reconditionarea stranelor; refacerea instalatiei de incalzire prin pardoseala; repictarea catapetesmei; restaurarea picturii din toata biserica.

Catapeteasma actuala este cea originala. Construita din zid gros, catapeteasma impresioneaza prin originalitatea si unicitatea ei. Ea este pictata in fresca, direct pe zid, iar icoanele sunt izolate in ferestre individuale. Catapeteasma a fost restaurata in anul 1977, de catre pictorul Nicolae Sava.

In anul 2008, partea veche din casa parohiala a inceput sa fie amenajata cu scopul de a gazdui o gradinita parohiala, inchinata Sfantului Mare Mucenic Dimitrie. Slujba de sfintire a fost savarsita de Preafericitul Parinte Patriarh Daniel, in ziua de 22 octombrie 2009. Aceasta gradinita functioneaza intr-un parteneriat educational cu Inspectoratul Scolar al sectorului 1.

In anul 2009, partea noua din casa parohiala a devenit "Centrul Social Cultural Mavrogheni". A urmat consolidarea acesteia si reamenajarea ei optima. Biblioteca parohiala a fost si ea recent amenajata.

In aceasta biserica au fost inmormantate mai multe personalitati ale vremii, dupa cum urmeaza: printesa Zoe Bagration (1870), fiica marelui logofat Stefan Vacarescu; printul Constantin Mihail Sutu (1869) si sotia sa Ecaterina (1873); boierii Filipescu, inruditi cu familia Mavrogheni; marele carturar si om politic Ioan Heliade Radulescu (1872); carturarul Moise Nicoara (1861); pictorul Horia Bernea (2000). In timpul studiilor la Facultatea de Arte Frumoase din Bucuresti, fiind un crestin ortodox practicant, Constantin Brancusi a cantat in corul Bisericii Mavrogheni.

Iulian Predescu

• Biserica Udricani
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserici din Bucuresti cu hramul Sfintei Cuvioase Parascheva
  Publicat in : Sfanta Cuvioasa Parascheva
• Catedrala Sfantul Iosif
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Biserica Domnita Balasa
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania