Manastirea Bistrita - Neamt


Manastirea Bistrita - Neamt

Manastirea Bistrita, zidita de domnitorul Alexandru cel Bun in anul 1406, este o manastire ortodoxa din judetul Neamt. Manastirea se afla in satul Bistrita, din comuna Alexandru cel Bun, si are o foarte mare valoare istorica si arheologica.

Fiind situata la aproximativ 8 kilometri mai spre vest de orasul Piatra Neamt, in comuna Viisoara - Alexandru cel Bun, manastirea a dainuit timp de peste sase veacuri la adapostul padurilor ce o acopera, infruntand, ca toate lacasurile noastre de credinta si cultura, greutatile si incercarile istoriei.

Manastirea Bistrita - Neamt

 

Manastirea Bistrita ocupa un loc deosebit intre vetrele de credinta ortodoxa si de cultura romaneasca ce innobileaza trecutul acestei tari, numarandu-se printre cele mai vechi ctitorii voievodale, adapostind oseminte domnesti si fapte de neuitat din istoria si viata spirituala a poporului nostru.

Manastirea Bistrita - scurt istoric

Potrivit traditiei, inceputurile obstei monahale din vatra Bistritei nemtene se aseaza in vremea domniei lui Petru I Musat, spre sfarsitul secolului al XIV-lea, cand s-a ridicat aici o micuta biserica de lemn, prin purtarea de grija a ieromonahului Pafnutie. In anul 1402, pe locul bisericute de lemn, domnitorul Alexandru cel Bun a zidit, a zidit o minunata biserica de piatra. Locasul de peste 30 de metri lungime, cu pronaos, gropnita, naos si altar, a fost zidit si cu gandul de a-i folosi acestuia pe post de loc de ingropare.

Manastirea Bistrita - Neamt

Manastirea Bistrita ocupa un loc important in sistemul religios si institutional creat de Alexandru cel Bun, potrivit documentului din 7 ianuarie 1407, emis de catre mitropolitul Iosif Musat, prin care acest lacas era pus pe picior de egalitate cu Manastirea Neamt, stabilindu-se o conducere comuna a acestor doua asezaminte, in persoana preotului chir Domentian:

Manastirea Bistrita - Neamt

"

Prea Sfintitul Mitropolit chir Iosif al Moldovlahiei, cu bunavointa lui Dumnezeu si a Preacuratei lui Maici si a sfintei Lui Inaltari, manastirea vladiciei mele, Io Alexandru Voievod, domn al Tarii Moldovei, si am dat aceasta manastire mai inainte zisa popii chir Domentian, de asemenea si Manastirea Uspeniei (Adormirea) Preacuratei Nascatoare de Dumnezeu cea de la Bistrita, ca sa fie aceste manastiri nedespartite una de alta, pentru ca sunt amandoua ale vladiciei mele."

 

Manastirea Bistrita - Neamt

Alexandru cel Bun va inzestra Manastirea Bistrita cu numeroase sate si mosii. Printr-un hrisov din 6 ianuarie 1411, manastirea primeste doua sate si Biserica de la Bohotin, impreuna cu zece butii de vin, zece "coloane de grau" si tot atatea postavuri de Cehia, in fiecare an. Acestora se mai adauga si multe altele, precum vamile de la Barlad si Tazlau, iar in timpul lui Ilie Voda si pe cea de la Bacau.

Manastirea Bistrita - Neamt

In anul 1418, doamna Ana a fost inmormantata sub lespedea din gropnita bisericii, iar la 1 ianuarie 1432 a fost adus si Alexandru cel Bun, in mormantul de langa aceasta. Spre sfarsitul secolului, prin anul 1498, Sfantul Stefan cel Mare se trece si el pe lista ctitorilor acestui sfant locas de rugaciune. El va ridica o impunatoare clopotnita cu paraclis, dupa cum aflam din inscriptia votiva, asezata pe peretele sudic al constructiei:

Manastirea Bistrita - Neamt

"Evlaviosul si de Hristos iubitorul Io Stefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit aceasta clopotnita si biserica aseza intr-insa, intru numele Sfantului Mucenic Ioan cel Nou din Cetatea Alba, pentru rugaciunea sa si a Doamnei sale, Maria, si a copiilor lor, in anul 7006 (1498), si tot in anul acela le-a si savarsit, in luna lui septembrie, 13 zile."

Manastirea Bistrita - Neamt

Urmatorul ctitor al Bistritei este Petru Rares care, in toamna anului 1538, a trebuit sa paraseasca tara, invadata de ienicerii lui Soliman Magnificul. Parasit de toti cei ai sai, fiul Sfantului Stefan cel Mare a gasit adapost la Manastirea Bistrita.

"

Am fugit si am ajuns la Manastirea Bistrita si, intrand in biserica, am cazut la pamant inaintea sfintelor icoane si mult am plans, asisderea si egumenul si tot soborul plangea impreuna cu mine, cu fierbinti lacrimi. Si am dat fagaduinta lui Dumnezeu si Prea Curatei lui Maici ca de ma voi intoarce iarasi la scaunul meu cu bine si biruitor, atunci din temelii voi innoi sfanta manastire a Adormirii Prea Curatei Fecioare. Si mi-am adus aminte de fagaduinta mea si indata, trimitand, am reinnoit si din temelie am zidit acest hram, facand imprejur si zid si l-am infrumusetat si pe dinauntru si pe dinafara."

 

Manastirea Bistrita - Neamt

Lucrarile realizate de Petru Rares la Manastirea Bistrita s-au intreprins intre anii 1541-1546. Petru Rares a refacut zidul de incinta, cu turnul de la intrare, unde a amenajat un mic Paraclis cu hramul Sfantul Ierarh Nicolae, a refacut casa domneasca, pe care a impodobit-o cu fresca si a extins paraclisul din clopotnita ridicata de Stefan cel Mare, adaugandu-i o nava sustinuta de elegante arce de zid. Tot lui Petru Rares i se datoreaza si cladirea de piatra din coltul sud-vestic al incintei, unde a functionat, pana in secolul al XIX-lea, o scoala domneasca si care gazduieste astazi muzeul manastirii.

Manastirea Bistrita - Neamt

Contributia lui Petru Rares la refacerea bisericii mari o gasim amintita in documentul din 1546, in care se mentioneaza: "am innoit din temelie sfanta manastire". Petru Rares, vorbind de "innoirea manastirii", s-a referit la intregul ansamblu de lucrari executate aici, deoarece actuala biserica a fost zidita de Alexandru Lapusneanu, dupa cum rezulta din inscriptia fixata in peretele sudic, sub o superba stema a Moldovei:

"

Cu vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh, s-a zidit aceasta biserica din Manastirea Bistrita, unde este hramul Adormirii Precistei si Prea Binecuvantatei Stapanei noastre, Maica Domnului si pururea Fecioara Maria, in zilele blagocestivului si de Hristos iubitorul, Io Alexandru Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, in anul sapte mii 62, luna mai in 26 zile (1554)."

 

Manastirea Bistrita - Neamt

Manastirea Bistrita a fost o puternica si rodnica vatra de spiritualitate si cultura medievala romaneasca, pana spre mijlocul veacului al XVIII-lea, cand, in anul 1677, Doamna Safta, sotia voievodului Gheorghe Stefan, inchina manastirea Locurilor Sfinte - Patriarhiei Ierusalimului, inaugurand o lunga epoca de instrainare si nechibzuita gospodarire, cand s-a pierdut si cea mai mare parte din patrimoniul care mai ramasese.

Evenimentele din 1821 au afectat si Manastirea Bistrita, chiar in biserica desfasurandu-se adevarate lupte intre turci si eteristi. Atunci, toate constructiile au avut de suferit de pe urma incendiilor, au fost profanate mormintele ctitorilor si au fost jefuite numeroase manuscrise, broderii si obiecte de cult. Doar masurile adoptate de Alexandru Ioan Cuza au determinat plecarea calugarilor greci de aici.

Manastirea Bistrita - Neamt

Dupa aplicarea Legii secularizarii averilor din decembrie 1863 a luat sfarsit si "epoca de inchinare" a Manastirii Bistrita, deschizandu-se o lenta dar necesara actiune de renastere si reconstructie datorita careia stravechea ctitorie musatina a redevenit vatra de cultura si de viata ortodoxa de altadata, temeinic integrata in istoria tarii si in viata spirituala a poporului roman.

Manastirea Bistrita - Neamt

In anul 1932, cand s-a implinit o jumatate de mileniu de la stingerea din viata a lui Alexandru cel Bun, au fost deshumate osemintele ctitorilor si reasezate pe latura nordica a gropnitei sub doua bolti de piatra. Tot atunci, Manastirea Bistrita a fost gazda unei ample serbari nationale, omagiu peste ani adus celui care a intrat in istoria tarii sub numele de "parintele Moldovei".

Manastirea Bistrita - Neamt

O manifestare similara a avut loc si la sfarsitul anului 1982, la 550 de ani de la moartea ctitorului, cand slujba parastasului a fost oficiata de Inalt Prea Sfintitul Teoctist, pe atunci Mitropolit al Moldovei si Sucevei, devenit mai apoi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, si s-a sfintit statuia in marmura alba a lui Alexandru cel Bun, opera remarcabila a sculptorului Gir Radulescu, situata langa biserica pe latura de sud.

Manastirea Bistrita de Neamt - ansamblul monahal

Incinta manastirii are o forma patrulatera, fiind protejata de ziduri puternice de piatra, cu o inaltime initiala de aproximativ patru metri, prevazute cu metereze si drum de straja ce se desfasoara pe toata lungimea lor. Intrarea principala e situata pe latura sudica si este arcuita sub un turn cu trei nivele: o incapere cu bolta semi-circulara, sprijinita pe doua arce in ogiva la parter, un paraclis inchinat Sfantului Ierarh Nicolae la primul etaj si o camera la etajul superior, destinata probabil corpului de garda ce strajuia accesul in manastire. Paraclisul nu este pictat si se pare ca nici nu a avut zugraveli anterioare, intreaga atmosfera interioara fiind creata de un frumos iconostas din secolul al XVIII-lea.

Manastirea Bistrita - Neamt

Atat zidul de incinta cat si turnul de la intrare se datoresc lui Petru Rares (in perioada 1541-1546), constructiile similare din vremea lui Alexandru cel Bun, ale caror substructii au fost descoperite cu prilejul cercetarilor arheologice din 1972-1977, fiind distruse de tunurile lui Soliman Magnificul in 1538. Zidul de incinta a mai fost reparat si consolidat in 1777, de fata sa interioara sprijinindu-se vechile chilii, dupa cum dovedesc urmele de tencuiala pastrate pe latura nordica.

Manastirea Bistrita - Neamt

In partea de miazanoapte a incintei se afla turnul-clopotnita zidit de Stefan cel Mare in 1498, dupa victoria de la Codrii Cosminului obtinuta asupra regelui polon Ioan Albert. Baza acesteia reprezinta aproape jumatate din inaltimea totala a turnului, care are forma unei prisme dreptunghiulare cu laturile de lungime egala. Doar contraforturile ce sprijina colturile bazei intrerup linia continua a zidurilor, fiind construite cu o copertina intermediara din piatra de talie. Comunicatia dintre cele trei nivele ale turnului se asigura atat prin cladirea anexa, cat si printr-o scara exterioara, fiecare etaj avand propria sa intrare.

Manastirea Bistrita - Neamt

Alaturi de Slatina, biserica de la Bistrita constituie cea mai mare si impunatoare ctitorie a lui Alexandru Lapusneanu. Ca plan si dimensiuni se apropie foarte mult de Manastirea Probota a lui Petru Rares, avand intre naos si pronaos incaperea gropnitei si o singura turla deasupra incaperii principale. Absidele laterale, ca si cea a altarului, au forma poligonala, cu cate cinci si respectiv noua fete, acoperite cu firide alungite. Cate o pereche de puternice contraforturi sprijina colturile fatadei vestice, arcul transversal al pronaosului si segmentele din dreapta si din stanga absidelor laterale, un singur contrafort aflandu-se in axul altarului.

Manastirea Bistrita - Neamt

Pridvorul are doua usi de acces situate la sud si la nord, incadrate de chenare identice in forma de arc turtit, ca o acolada abia pronuntata. Intrarea utilizata este cea sudica, deasupra careia se afla stema Moldovei feudale si inscriptia votiva originara. Pridvorul este boltit dupa sistemul moldovenesc cu doua calote sferice sprijinite pe arce in consola si arce piezise cu pandantivi.

Manastirea Bistrita - Neamt

Spre sud-est se afla mormantul lui Ivascu Golescu, mare vornic din Tara Romaneasca, pretendent la tronul lui Petru Cercel, mort in pribegie la 20 decembrie 1584, in timp ce venea in Moldova la chemarea lui Petru Schiopul. La nord-est se afla mormantul atribuit cronicarului Grigore Ureche, mormant pregatit pentru tatal sau, Nestor Ureche, dupa cum rezulta din inscriptia de pe lespede: Aceasta groapa s-a gatit si facut din porunca dumisale Ureche Nestor, marele vornic al Tarii de Jos.

Manastirea Bistrita - Neamt

Usa de trecere in camera mormintelor are un chenar simplu de piatra fara baze ornamentate, impodobit doar cu doua baghete din care se desfac ramuri secundare la colturi. Gropnita, boltita cu un semicilindru transversal, adaposteste cele mai importante morminte, constituind necropola domneasca. Intr-o nisa nordica, sub o lespede artistic lucrata, se afla mormantul Doamnei Ana (Neacsa), prima sotie a lui Alexandru cel Bun, mormant ingrijit de Stefan cel Mare, dupa cum rezulta din inscriptia pietrei funerare:

"Io Stefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu domn al Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, am infrumusetat acest mormant doamnei Ana, doamna lui Alexandru Voievod, mama lui Ilie Voievod, care s-a stramutat la vesnicele lacase in anul 6926 (1418), luna noiembrie, 2 in timpul egumenului popa Gigorie."

 

Manastirea Bistrita - Neamt

In afara acestor morminte, necropola domneasca de la Bistrita mai cuprinde - pe latura sa de miazazi - groapa lui Alexandrel, primul dintre fiii lui Stefan cel Mare, depus aici in 1494 si lespedea frumos impodobita a Doamnei Maria, sotia lui Stefan Lacusta, care a trecut in lumea celor drepti la 31 iulie 1542. Mai trebuie amintit ca in timpul ultimelor cercetari arheologice s-a mai gasit un mormant arhieresc, ce se presupune a fi al lui Iosif Musat, primul mitropolit al bisericii autocefale a Moldovei, ruda apropiata a lui Alexandru cel Bun.

Manastirea Bistrita de Neamt - podoabele si tezaurul

 

 

Ca amintire a stranselor legaturi pe care romanii le-au intretinut cu Bizantul, in prima jumatate a secolului al XV-lea, in spatiul format de trecerea in naos se pastreaza icoana Sfintei Ana, creatie a artei bizantine cu o mare valoare istorica, artistica si spirituala.

Manastirea Bistrita - Neamt

Icoana facatoare de minuni este considerata ca dar al imparatului Manuel II Paleologul (1391-1425) si al sotiei sale Ana, facuta lui Alexandru cel Bun si Doamnei Ana (in 1407) in semn de recunostinta pentru buna primire de care se bucurase fiul lor Andronic in timpul vizitei efectuate de acesta in Moldova. Sfanta icoana a fost purtata prin satele Moldovei in timpul foametei din 1947.

Manastirea Bistrita - Neamt

De activitatea carturareasca de la Bistrita se leaga - in primul rand - existenta scolii de copisti, pisari si gramatici care a functionat aici in secolele XVI-XIX. In primele doua decenii ale veacului al XV-lea, monahul Chiril a scris si impodobit cu miniaturi un Tetraevanghel si tot la Bistrita se pare ca s-au format vestitii copisti si miniaturisti Paisie si Gavriil Uric, ambii fiind pomeniti in "Pomelnicul" manastirii.

Manastirea Bistrita - Neamt

La Manastirea Bistrita s-au scris si doua dintre lucrarile fundamentale ale literaturii noastre vechi, datorita carora au ajuns pana la noi, date, fapte si nume de oameni care s-au inscris in istoria tarii de la "descalecat" incoace: Pomelnicul inceput in 1407 si completat pana in secolul al XIX-lea si Letopisetul care se refera la perioada 1359-1506, fiind apoi continuat la Manastirea Putna.

In atelierul care a fiintat probabil la Manastirea Bistrita inca din timpul domniei lui Alexandru cel Bun, s-au lucrat in fir de aur si argint mai multe broderii si vesminte bisericesti cu o mare valoare artistica.

 Manastirea Bistrita - Neamt      Manastirea Bistrita - Neamt

Initiat inca din 1932, Muzeul Manastirii Bistrita si-a aflat implinire in vara anului 1984, cand s-au incheiat lucrarile de restaurare a fostei Scoli Domnesti a lui Petru Rares. Aici se pastreaza un mare numar de icoane din secolele XVI-XVIII, sculpturi si fresca descoperite in timpul cercetarilor arheologice, resturi din vesmintele domnesti si alte obiecte din necropola voievodala, monezi de epoca.

Manastirea Bistrita - Neamt

O piesa ce retine atentia inca de la intrare este marele clopot daruit de Stefan cel Mare in 1494, cu o greutate de aproximativ 800 kg, impodobit cu o inscriptie in limba slavona si o frumoasa stema a Moldovei, realizata in genul vechilor semne heraldice occidentale.

Manastirea Bistrita - Neamt



13 Iunie 2012

Vizualizari: 38431

Voteaza:

5.00 / 5 din 1 voturi.

Comentarii (1)

  • viorica HrustoviciPostat la 2012-04-10 07:43

    Buna ziua Ma intereseaza daca exista un document care spune ca Domnita Ana sotia lui Alexandru cel Bun a participat cu danii, ctitorie sau altele Multumesc Viorica_hrustovici@yahoo.com

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.