Manastirea Rohia

Manastirea Rohia - Manastirea Sfanta Ana - se afla in inima Maramuresului si a credinciosilor romani, atat din tara cat si de peste hotare. Manastirea maramureseana din "Tara Lapusului", constituind unul dintre valoroasele monumente bisericesti si de arta religioasa ale tarii, este asezata intr-un cadru pitoresc, pe coama unui deal, in mijlocul unei paduri de fag si de stejar.

Manastirea Rohia constituie locul privilegiat al cautatorilor de liniste sufleteasca si al iubitorilor de frumos. Prin reorganizarea Bisericii Ortodoxe Romane, Manastirea Sfanta Ana - Rohia se afla sub obladuirea canonica a Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului.

Manastirea Rohia - scurt istoric

Inceputurile Manastirii Rohia sunt legate de persoana preotului ortodox roman Nicolae Gherman (1877-1959), paroh in satul de la poalele Dealului Viei - Rohia, deal pe care se gaseste asezata manastirea. Preotul ctitor a zidit manastirea in memoria fiicei sale, copila Anuta, pe care a pierdut-o, fiind chemata la Domnul in noiembrie 1922, la varsta de numai 10 anisori. Aceasta fetita s-a facut un binevestitor al voii Domnului caci, nopti de-a randul, copila ii aparea in vis tatalui ei, rugandu-l sa construiasca, "o casa Maicii Domnului" in Dealul Viei din hotarul Rohiei.

La inceput indureratul parinte tainuia in inima sa visele, pana cand, intr-o zi o femeie credinciosa, Floarea lui Ilie, a venit la el si i-a spus: "Parinte de ce nu asculti glasul lui Dumnezeu, care-ti porunceste prin copila Anuta, sa faci casa Maicii Domnului in Dealul Viei?" Nedumerit, parintele o intreaba: "Ce casa sa fac Maicii Domnului?" La care femeia i-a raspuns: "Manastire sa faci, parinte!" In acel moment, parintele Nicolae si-a dat seama ca este vorba de o hotarare divina si, cuprins de o liniste sufleteasca, s-a hotarat sa construiasca o manastire in amintirea copilei sale si pentru mangaierea credinciosilor din aceste parti.

Sprijinit de consatenii sai, parintele hotaraste ridicarea Sfintei Manastiri a Maicii Domnului intr-o poiana numita "la stejarul lui Pintea" unde, potrivit obiceiului a fost infipta o cruce. Peste cateva zile, insa, constata uimiti ca sfanta cruce, pe care o asezasera in poiana, nu mai era la locul ei, ci se afla in alta parte, tocmai pe pintenul dealului, pe o stanca.

Banuind ca o mana rauvoitoare a savarsit aceasta mutare, crucea a fost adusa si asezata la locul ei iar un credincios, pe nume Alexandru Pop, a ramas de paza peste noapte. Seara tarziu, cand a inceput sa ninga, credinciosul s-a intors acasa. A doua zi, dis de dimineata, cand a ajuns acolo, desi nu era nici o urma pe zapada proaspat cazuta, crucea nu era la locul ei ci a fost din nou gasita pe locul unde se afla actuala biserica a manastirii. Cu totii au considerat ca acesta nu poate fi decat un semn revelat prin care s-a aratat locul unde sa fie construita biserica sfintei manastiri.

Lucrarile pentru ridicarea bisericii au inceput in anul 1923. Dupa multe greutati, cu sacrificii mari si ajutat de entuziasmul si bratele sutelor de credinciosi, s-a reusit ca in timp de doi ani sa fie ridicata o biserica modesta si o casa monahala. Manastirea a fost sfintita abia in anul 1926, de catre vrednicul de pomenire episcopul Nicolae Ivan al Clujului, la 15 august, de sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului, care a devenit hramul manastirii. Astfel a luat fiinta "primul asezamant de acest fel" in Ardealul alipit.

Multa vreme, asezamantul a ramas la stadiul de schit, neputandu-se dezvolta din cauza accesului foarte greu spre acesta. Manastirea s-a putut dezvolta dupa 1965 si mai ales 1970, cand s-a introdus curentul electric si s-a amenajat drumul de acces.

Ravna si daruirea unor stareti cu reala vocatie a imbogatit patrimoniul Manastirii Rohia, patrimoniu care astazi se compune din urmatoarele valori: "Casa de Stejar" (1965), "Casa Staretiei" (1969-1972), "Casa cu Paraclis" (1973-1975), "Casa Poetului" (1977-1979), "Altarul de vara" (1980-1983), "Poarta maramuresana" de la intrare in incinta manastirii (1988), "Casa Alba" (1988-1992), "Poarta din sat" (1999 - 2001), "Coltul maramuresan" compus dintr-o casa si o biserica de lemn (2001) s.a. Una din realizarile foarte importante ale acestui asezamant a fost, este si va ramane faptul ca aici, pe parcursul celor peste 70 de ani de existenta, sute de mii de romani si-au gasit materializate nazuintele unitatii de neam si credinta.

Manastirea "Sfanta Ana" Rohia - biserica cea veche

Modesta dar placuta, prima biserica a manastirii a fost ridicata pe pintenul "Dealului Viei", in mijlocul unei paduri de fag si de stejar. Lucrarile de constructie au inceput in anul 1923 si au durat pana in anul 1925. Ele au fost executate cu multa osteneala si eforturi deosebite, dar credinta, entuziasmul si spiritul de sacrificiu ale ctitorului, credinciosilor din Rohia si din satele din jur au biruit.

Biserica manastirii a avut urmatoarele dimensiuni: 17,80 m lungime, 5,70 m latime si 13 m inaltime. Temelia ei a fost din piatra, iar zidurile din caramida, cu mici ferestre de o parte si alta. In dreptul altarului bisericuta avea doua abside mici, iar deasupra naosului s-a ridicat o mica cupola din lemn.

In fata, bisericuta avea un pridvor, care se sprijinea pe patru stalpi frontali, iar pe frontonul de deasupra era pictatain fresca "Adormirea Maicii Domnului", icoana hramului manastirii. Interiorul bisericii a fost numai tencuit si varuit iar cu timpul peretii ei au fost impodobiti cu icoane.

Iconostasul a fost simplu, din lemn de brad, iar in 1979 a fost montat un iconostas nou, sculptat in lemn de stejar de Ioan Velea originar din Rohia, iar icoanele de pe el au fost pictate de pictorul bisericesc Gheorghe Busuioc, din Bucuresti.

In anul 1996, din initiativa Prea Sfintitului Justin, arhiereu - vicar al Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului, staretul manastirii, vechea bisericuta a fost desfacuta, iar pe locul ei a inceput construirea unei biserici noi si impunatoare. In prezent iconostasul si o parte din icoanele din vechea bisericuta se afla in paraclisul amenajat la demisolul noii biserici a manastirii.

Manastirea

"Sfanta Ana" Rohia - biserica noua si Icoana Maicii Domnului

 

Biserica veche, construita din caramida, pe fundatii de piatra, cu acoperis si bolti de lemn, s-a dovedit a fi neancapatoare pentru multimea credinciosilor care cercetau manastirea Rohia. In aceasta situatie, dorinta Prea Sfintitului Justin Sigheteanu, staret al manastirii din 1988, a fost de a ridica o noua si mareata biserica, care sa se incadreze in ansamblul general al manastirii si, in acelasi timp, sa-i confere o nota aparte pe masura importantei ei.

In acest sens, a adunat in jurul Prea Sfintiei Sale o echipa de specialisti: arhitectul Dorel Cordos din Sighetul Marmatiei, inginerii Alexandru si Gelu Zaharia si constructorul inginer Grigore Buda. Dupa ani de pregatire, in primavara anului 1996, cand toate au fost temeinic analizate s-a purces la desfacerea bisericutei vechi si la construirea celei noi.

Din cauza lipsei de spatiu, dar mai ales pentru faptul ca locul pentru construirea bisericutei i-a fost descoperit parintelui ctitor Nicolae Gherman prin vointa divina, s-a hotarat ca si biserica noua sa fie amplasata pe acelasi loc unde fusese construita, cu 70 de ani in urma, bisericuta veche.

Biserica veche a fost desfacuta cu grija de vietuitorii manastirii, iar materialele din care a fost construita au fost refolosite in zidurile noii biserici; in acest fel, noua biserica a pornit la drum cu incarcatura spirituala acumulata in cei 70 de ani de existenta a manastirii.

Elementele definitorii ale noii constructii sunt preluate de la biserici din toate cele trei provincii romanesti. Biserica este in forma de cruce, cu pridvor brancovenesc in fata, cu un singur turn cupola ce contine elemente moldovenesti si pentru ca spatiul cerea o biserica chivot, inaltata pe verticala, se foloseste o inaltime de biserica maramuresana, (48 de metri de la baza, ea avand o lungime de 22 metri). O nota aparte va fi conferita ansamblului de la subsol, ce cuprinde o sala a mormintelor si un paraclis cu incaperile aferente (capela, altar, proscomidiarul si diaconiconul).

Din anul 1998 s-a dat in folosinta paraclisul de la demisol, cu hramul

"Sfantul Ierarh Nicolae", paraclis in care se oficiaza toate sfintele slujbe ale manastirii si care a fost impodobit cu iconostasul si icoanele vechii biserici la care se adauga cateva icoane pe sticla, pictate de un vietuitor al manastirii.

 

Pe fatada deja terminata a noii biserici s-a executat, in mozaic, icoana Deisis - copie a celei de la Biserica Sfanta Sofia din Constantinopol, iar in anul 2005, tot in mozaic, cei doisprezece Sfinti Apostoli.

Noua biserica, care imbina elemente din toate cele trei provincii romanesti: Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania, devine astfel un monument de arhitectura de referinta pentru sfarsitul de secol XX si inceput de secol XXI; iar prin faptul ca este ctitorita de un fiu al manastirii, devenit monah si apoi arhiereu - arata voia lui Dumnezeu ca din ctitoria unui preot de mir sa devina ctitorie episcopala - ceea ce plaseaza Asezamantul de la Rohia in randul ctitoriilor voievodale, cum de altfel - ca activitate pastoral-misionara si rol de cetate a Ortodoxiei pentru tinut - a fost din totdeauna.

Icoana Maicii Domnului se gaseste in Paraclisul

"Sfantul Ierarh Nicolae", de la demisolul bisericii noi, si a fost pictata de calugarul Nicanor din Sfantul Munte Athos. In deceniul al patrulea al secolului al XX-lea, icoana a scapat dintr-un incendiu cand, din cauza unei lumanari nesupravegheate, suportul lemnos al icoanei a luat foc fiind mistuit in intregime, in timp ce icoana pastreaza doar cateva urme care marturisesc minunea savarsita. In anul 2004, icoana a fost restaurata de catre profesorul universitar Teo Muresan, din Cluj Napoca.

 

"Iconostasul" este o lucrare de exceptie, opera a profesorului de sculptura Ion Rucareanu din Bucuresti, specialist in sculptarea scenelor istorice si a fost realizat intre anii 1975-1979. Repartizarea scenelor de pe iconostas este urmatoarea: in registrul de jos sunt sculptate scene din Sfintele Taine ale Bisericii: Maslu, Impartasanie, Botez, Cununie, Hirotonie si Spovedanie. Pe usile Imparatesti se afla sculptate scenele: Nasterea Maicii Domnului, Aducerea Maicii Domnului la Templu, Bunavestire, Nasterea, Invierea si Inaltarea Mantuitorului nostru Iisus Hristos.

In randul de sub icoanele Imparatesti, pictate de Gheorghe Busuioc, se afla patru medalioane avand sculptate chipurile celor patru sfinti evanghelisti: Matei, Marcu, Luca si Ioan. In registrul de deasupra usilor si icoanelor Imparatesti se afla sculptate alte scene din viata si activitatea Mantuitorului: inchinarea magilor, nunta din Cana Galileii, vindecarea unui orb, Mantuitorul binecuvantand copiii, pescuirea minunata, invierea fiicei lui Iair, iar in randul de deasupra sunt sculptate chipurile unor ierarhi de seama din viata bisericeasca si culturala a Bisericii si Patriei noastre, ale mitropolitilor Dosoftei, Varlaam, Antim Ivireanul, Teodosie, Simion Stefan, Silvestru, Andrei Saguna si altii.

Pe stalpii de sustinere sunt sculptate scene din lupta romanilor ardeleni pentru credinta, respectiv scene din viata martirilor pentru Ortodoxie: Sfintii Ierarhi Ilie Iorest si Sava Brancovici, Sfintii Marturisitori Oprea Miclaus, Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara si Ioan Valahul apoi chipurile martirilor pentru neam: Horea, Closca si Crisan, Tudor Vladimirescu si Avram Iancu, precum si figurile marilor nostri domnitori: Mircea cel Batran, Sfantul Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Vasile Lupu, Matei Basarab si Sfantul Constantin Brancoveanu cu fiii sai. Icoanele din partea superioara a iconostasului reprezentandu-i pe Sfintii Apostoli si pe Prooroci au fost pictate de pictorul Gheorghe Apostu din Cluj-Napoca.

Manastirea

"Sfanta Ana" Rohia - altarul de vara si programul Sfintelor Slujbe

 

Vechea bisericuta dovedindu-se a fi, cu timpul, tot mai neincapatoare, pentru a oferi credinciosilor posibilitatea de a participa cu totii la sfintele slujbe, s-a construit intre anii 1980-1983 un

"Altar de vara", in stilul turlelor de la vechile biserici maramuresene. Altarul a fost pictat in anul 1995 de pictorul bisericesc Mircea Constantinescu din Bucuresti. Aici se oficiaza, pe timp de vara, sfintele slujbe din Duminici si Sarbatori.

 

Slujbele respecta urmatorul program: in zilele de rand (06:00 - Utrenia si Sfanta Liturghie; 18:00 - Vecernia si un Acatist; 22:00 - Miezonoptica si Rugaciuni de dezlegare), in fiecare Vineri, dupa Sfanta Liturghie, se savarseste Taina Sfantului Maslu, in duminici si sarbatori (08:00 - Utrenia si Sfanta Liturghie; 16:00 - Vecernia si un Acatist; 22:00 - Miezonoptica si Rugaciuni de dezlegare).

La Praznicele Imparatesti si sarbatori mari (in ajun, la ora 18:00 - Vecernia cu Litie; 21:00 - Priveghere si Rugaciuni de dezlegare; 06:30 - Sfintirea Apei; 07:00 - Taina Sfantului Maslu; 09:00 - Sfanta Liturghie) iar pe timp de iarna, vecernia incepe la orele 17:00.

Manastirea Rohia - Casa cu Paraclis

"

Casa cu Paraclis" este amplasata pe pintenul abrupt al dealului, chiar in fata bisericii. Lucrarile de constructie au durat doi ani, intre 1973-1975. In fata cladirii s-au construit, in 1976, scari in forma semicirculara, adevarate propilee, cu doua terase.

 

Cladirea are forma dreptunghiulara, fiind orientata spre rasarit, are trei nivele. La parter se afla trei dormitoare destinate pelerinilor care cerceteaza manastirea. Intr-unul din spatiile etajului unu este amenajata biblioteca manastirii, iar la etajul al doilea se afla Paraclisul "Izvorul Tamaduirii".

Paraclisul este un loc de rugaciune, de reculegere si de meditatie pentru vietuitorii manastirii, el fiind pictat in cursul anului 1979 de pictorul bucurestean Gheorghe Busuioc, intr-un stil mai apropiat de intelegerea populara. A fost impodobit cu strani sculptate de mesterii din Pipirig si cu un iconostas sculptat in lemn de stejar de catre profesorul Ion Rucareanu din Bucuresti.

Pe fatada exterioara a paraclisului se afla o frumoasa icoana a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus in brate executata in mozaic de specialistul clujean Paul Sima, avand o suprafata totala de 13 metri patrati.

Manastirea Rohia - "Casa Alba" si "Coltul Maramuresean"

"

Casa Alba", o cladire impunatoare cu mansarda, a fost construita intre anii 1988-1992. Aici se afla chiliile in care locuiesc o mare parte din vietuitorii manastirii, secretariatul si contabilitatea, un apartament episcopal, iar la mansarda se afla un salon oficial pentru primirea oaspetilor.

 

Coltul maramuresean este lcatuit dintr-o biserica si o casa, ambele din lemn, proiectate de arhitectul Dorel Cordos si construite in anul 2001. Acesta este locul care aminteste cel mai bine de arta maramureseana si de turlele ei de lemn ce parca ating cerul.

Manastirea Rohia - Chilia parintelui Nicolae Steinhardt

"

Casa Poetului" a fost ridicata intre anii 1977 - 1979, are un parter si doua nivele cu superbe verande. Aici se afla Chilia parintelui Nicolae Steinhardt. In aceasta casa a locuit temporar si poetul Ioan Alexandru.

 

Dupa moartea parintelui Nicolae Steinhardt, intamplata la 30 martie 1989, chilia in care a vietuit ca monah al Manastirii Rohia a fost destinata ca sa pastreze, in timp, memoria celui care a vietuit in ea. Ea a fost amenajata ca un mic muzeu, in care se pastreaza lucrurile personale ale parintelui Nicolae Steinhardt: manuscrise, carti, icoane, tablouri, precum si mobilierul.

Manastirea Rohia - biblioteca manastirii

Din totdeauna manastirile ortodoxe au fost focare de spiritualitate si cultura. In aceasta traditie se inscrie si manastirea Rohia care dispune de o biblioteca formata din aproximativ 40.000 de carti si reviste cu continut teologic si de cultura profana, cuprinzand pe langa lucrarile in limba romana, un important fond in limbile germana, si maghiara, precum si un numar de carti in limbile franceza, engleza si neogreaca.

In afara de fondul principal teologic, biblioteca adaposteste carti din numeroase si variate domenii ca: istorie, arheologie, arta, poezie si proza literara (romana si straina), muzica, stiinte, geografie, diplomatie, dramaturgie, etnografie, literatura populara, critica, eseistica, filosofie, psihologie, logica precum si biografii, memorii, jurnale, carti juridice, de economie politica, stiinta politica, sociologie, manuale didactice s.a.m.d.

Biblioteca dispune, de asemenea, de numeroase colectii de reviste teologice, literare si de informatie. Dintre cartile de valoare istorica si literara, pot fi mentionate: "Etymologicum Magnum Romanie", in 4 volume (1886), "Histoire des Roumains", a lui Nicolae Iorga (in 10 volume, editia din 1940), "Istoria Romanilor din Dacia Traiana", a lui A. D. Xenopol (4 volume, Iasi, 1896), "Getica", a lui Vasile Parvan (1926), "Originea Romanilor", a lui Alexandru Philippide (Iasi, 1925), "Dacia preistorica", de N. Densusianu (Bucuresti, 1913), "Cartea de aur sau luptele politice ale Romanilor de sub Coroana ungara" (8 volume, Sibiu, 1902-1915), "Histoire de L-Eglise", de Wladimir Guete (3 volume, Paris, 1870), "Notele politice", ale lui Alex. Marghiloman (5 volume, cuprind perioada 1897-1924), "Istoria Romanilor", de C. C. Giurascu, "Istoria literaturii romane", de G. Calinescu, (toate cele trei editii) s.a.

Existenta bibliotecii manastirii se datoreaza initiativei si muncii depuse de P. S. Justinian - adevaratul ctitor al ei - astazi episcop al Maramuresului si Satmarului, in timpul cat a functionat ca staret al manastirii Rohia. Ea a fost imbogatita in timpul staretiei arhimandritului Serafim Man si indeosebi a actualului staret P. S. Justin, arhiereu - vicar al Episcopiei Ortodoxe a Maramuresului si Satmarului.

Biblioteca a fost organizata de parintele Nicolae Steinhardt dupa modelul marilor biblioteci publice. Cartile sunt aranjate pe domenii, existand si un fisier pentru a usura consultarea cartilor bibliotecii, in prezent urmarindu-se inventarierea informatizata a cartilor pe calculator. Din motive profilactice, cartile din biblioteca manastirii pot fi imprumutate doar in incinta manastirii. Cartile donate sunt in numar redus, cele mai multe au fost achizitionate de manastire, depunandu-se eforturi pentru tinerea la zi a bibliotecii cu principalele aparitii editoriale.

Manastirea Rohia - muzeul monahal

Muzeul din Manastirea Rohia din anul 1983 si pana in 2007 a fost amenajat la etajul al doilea al

"Casei Poetului", iar din luna mai 2007 este amenajat in biserica de lemn din cadrul "Coltului maramuresan". Muzeul manastirii adaposteste o bogata colectie de carti vechi bisericesti, o frumoasa colectie de vechi icoane bisericesti pe lemn si pe sticla, datand din secolul al XVIII-lea.

 

Dintre lucrarile valoroase aflate in colectia muzeului manastirii amintim: "Cazania sau Carte romaneasca de Invatatura", a mitropolitului Varlaam, Iasi, 1642; "Noul Testament de la Balgrad", al mitropolitului Simion Stefan tiparit la 1648; "Indreptarea Legii", Targoviste, 1652; "Evanghelia", tiparita de Antim Ivireanu la Snagov, 1697; "Molitvelnic", Ramnic, 1705; "Evanghelia de la Bucuresti", 1725; "Apostolul", Blaj, 1767; "Biblia de la Blaj", 1795; o "Psaltire" de pe vremea lui Caragea, 1817; "Cartea ce se zice Impartire de grau", Buzau, 1833; "Cronica Romanilor", a lui Gheorghe Sincai, editata la Iasi in 1853; "Biblia de la Buzau", din 1854; "Biblia lui Saguna", Sibiu, 1856-1858 etc.

Manastirea Sfanta Ana din Rohia - cai de acces si posibilitati de cazare

Manastirea Sfanta Ana - Rohia, 435612 - Rohia nr. 18, Maramures, Romania. Manastirea este situata in "Tara Lapusului", la circa 50 km de orasul Baia Mare si la 43 km de orasul Dej, in hotarul satului Rohia, ce apartine administrativ de orasul Targu Lapus, in mijlocul unui codru de fag si stejar, pe coama unei coline ce poarta numele "Dealul viei", la o altitudine de aproximativ 500 metri.

Nodul de legatura spre manastire este orasul Targu Lapus care se afla la o distanta de cca 9 km de manastire. La Targu Lapus se poate ajunge fie pe soseaua Baia Mare - Targu Lapus, fie pe soseaua Dej - Baia Mare pana in localitatea Galgau iar de acolo spre Targu Lapus. Se mai poate ajunge si pe soseaua Dej - Targu Lapus prin Magoaja, dar din localitatea Chiuiesti drumul este nemodernizat si nerecomandat. Statiile C. F. R. cu legatura spre manastire sunt Baia Mare, Dej si Galgau.

Credinciosii din toate partile Maramuresului, ca si cei multi care vin de pe alte meleaguri ale tarii, gasesc aici hrana spirituala necesara, mangaiere si intarire sufleteasca. Totodata biblioteca manastirii cu numeroasele ei volume, din variate domenii, reprezinta pentru tanarul seminarist sau student teolog, ori pentru cercetatorul dornic de a studia, in cadrul minunat al naturii de la Rohia, un permanent si nesecat izvor de informatii. In spiritul traditiei de ospitalitate al asezamintelor monahale ortodoxe, Manastirea Sfanta Ana - Rohia, ofera, pentru cateva zile, gazduire pelerinilor care o cerceteaza.