Biserica Adormirea Maicii Domnului din Budesti

Existenta localitatii Budesti din judetul Calarasi se pierde in negura vremurilor. Dupa relatarile unor locuitori in varsta, se zice ca localitatea ar fi fost in trecut pe locul dintre raurile Arges si Dambovita in apropiere de confluenta acestor ape. Din cauza inundatiilor, cu timpul asezariile umane sau retras spre locul unde se afla in prezent cartierul Ostrov - partea cea mai veche a satului.

Cercetand documentele cu privire la existenta acestei asezari umane, putem arata ca la Arhivele Statului exista un inscris cu numarul 289 datand din 1 iunie 1526, redactat la Targoviste, care vorbeste de existenta satului Budesti. Acesta atestare este un hristov domnesc prin care domnitorul Radu Voevod certifica, ca sunt ale lui Neagoe, mare vistier, satele: Dragomiresti, Magureni, Bucov, Suharna, Oltenita, Ulmeni, Chiselet, Cornatelu, Descumparesti, Gaujani, Rusii, Negoesti si Budesti. Budesti si alte cinci sate fusesera cumparate de Socol tatal lui Neagoe.

Rezulta ca satul Budesti ar fi existat din preajma anului 1450, iar documentele existente la Arhivele Statului, atesta faptul ca mosia pe care se afla Budestiul, a trecut de-a lungul veacurilor prin multe maini boieresti.

Cu privire la numele localitatii, se spune ca acesta ar veni din slavonescul "boda" = apa, localitatea fiind asezata intre ape. Pe parcurs acest nume "Boda", s-ar fi metamorfozat in "Bodesti" si apoi in "Budesti".

O alta varianta cu privire la numele satului transmis din generatie in generatie, se spune ca satul si-ar fi luat numele de la primii locuitori care si-au facut bordeie pe acest loc. Se zice ca primul locuitor ar fi fost un mocan venit de la munte cu oile la iernat, pe nume Budeanu, care gasind aici loc de pasune, cu iarba grasa, pe terenurile din lunca Argesului si a Dambovitei a renuntat sa se intoarca cu oile la pascut la munte pe timpul verii si si-a adus aici si alte neamuri, crescatori de oi, punand astfel bazele satului Budesti.

Existenta unei populatii de rit ortodox a necesitat si existenta unui lacas de cult adecvat, respectiv o biserica. Din lucrarea care contine documentele familiei Mano, la pagina 474, exista un document cu nr. 286, prin care se reda inscriptia din Biserica de la Budesti. Aceasta inscriptie este scrisa langa portretele ctitorilor.

Continutul este urmatorul: "Aceasta Sfanta Biserica s-a din temelie de catre fericitii ctitori, Marele Vornic si fost Caimacan al Tarii Romanesti Ion Mihail Mano si sotia sa Anica Mano, nascuta Ghica si s-a sfintit la anul 1857 Iulie 20. Locul pe care a fost asezata era o veche Biserica cladita de catre familia Nasturel-Herescu in anul 1818." Lacasul actual a fost construit pe locul unei foste biserici din lemn, dupa cum ne mentioneaza pisania de la intrare.

Familia Mano era de origine italiana. Mai multi membri ai acestei familii s-au stabilit la Constantinopol si au fost insarcinati de Patriarhii Ecumenici cu epritropia compatriotilor lor, in calitate de "poveditori" ai coloniilor venetiene si genoveze. Din acestia s-ar fi coborat familia Manilor din Fanar (stramosii celor din Romania). Originea lor a inspirat si stilului arhitectonic al Bisericii ctitorite de ei la Budesti.

Cutremurul din primavara anului1977 a avut o influenta nefasta asupra lacasului de cult din Budesti. Peretele din partea de nord s-a prabusit in timpul acestui cutremur, localitatea ramanand fara biserica, dar s-a recurs la improvizatii. Slujbele s-au tinut in aceasta perioada in locuinta parohiala.

Dupa cutremur preotii Dumitrache Teodor si Burcea Nicolae impreuna cu membrii consiliului parohial, au inceput colectarea de bani de la enoriasi pentru reconstructia bisericii, insa contributia si fondurile stranse au fost modeste.

Venirea preotului Paslaru Nicolae ca paroh a vut un rol hotarator in reconstructia bisericii. Prin contributia localnicilor si cu unele fonduri de la Patriarhie s-a reusit sa se stranga fondurile necesare, astfel incat in anul 1982 biserica a fost ridicata si acoperita. Cu sarguinta aceluiasi preot Paslaru Nicolae si a consiliului parohial s-au strans sumele necesare cu care s-a realizat pictura murala interioara a bisericii.

In anul 1997, prin preocuparea preotului Voinea Gheorghita si cu sprijinul domnului Canacheu Nicolae, enorias, membru al consiliului parohial al bisericii din localitate, s-a reusit sa se rezolve problema catapetezmei, lucrare ramasa restanta, biserica avand o catapeteasma improvizata.

Dupa montarea catapetezmei, parintele Voinea Gheorghita si consiliul parohial au facut apel la enoriasi ca sa-si aduca contributia pentru efectuarea picturii acestei lucrari. In anul 1998 s-a efectuat si aceasta lucrare.

Dupa terminarea constructiei si efectuarea picturii murale, cutremurul din anul 1985 a zdruncinat turla bisericii, punand in evidenta fisuri care la un eventual cutremur ar fi dus la prabusirea ei. Prin preocuparea preotului paroh Voinea Gheorghita s-au strans fondurile necesare, cu care in anul 1999, s-au efectuat lucrarile de consolidare a turlei, zugravelii si picturii exterioare.

La 14 noiembrie 1999, cu sprijinul P.S. Nifon, episcopul Sloboziei si Calarasilor, insotit de un sobor de preoti, si de corul episcopiei, in prezenta unui public numeros din localitate si din satele vecine, s-a efectuat slujba de retarnosire a acestei biserici.

In perioada dintre cele doua razboaie mondiale, Budestiul a cunoscut o evidenta dezvoltare economica. Aici au venit numeroase familii din Prahova si din Arges, familii ce se ocupau cu comertul de bunuri de larg consum, materiale de constructii si s-au dezvoltat numeroase profesii (cizmari, tamplari, fierari, etc.). Tot in aceasta perioada s-a inmultit numarul intelectualilor deoarece Budestiul, era o localitate bine dezvoltata.

Desi localitatea Budesti este situata relativ aproape de Capitala si de granita de sud a tarii si locuitorii au avut posibilitatea de a avea contacte cu persoane apartinand altor culte, acestia si-au pastrat credinta crestin-ortodoxa, fapt ce evidentiaza influenta educativa a bisericii si a slujitoriilor ei asupra locuitorilor Budestiului.

In zilele de duminica si a sarbatorilor religioase de peste an, cei care frecventeaza biserica sunt in marea lor majoritate romani, aromani si mai putini din randul populatiei de etnie roma, care de regula vin la biserica la marile sarbatori si cu ocazia unor evenimente de familie.

In Biserica se pastreaza icoana "Sfanta Troita" - facatoare de minuni - datand din anul 1864.

• Manastirea Plataresti
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: