Manastirea Plataresti este o manastire ortodoxa, aflata in comuna Plataresti, judetul Calarasi, la mica distanta de Bucuresti. Monument istoric si de arhitectura religioasa, manastirea din Plataresti a fost infiintata in anul 1642, de catre domnitorul Matei Basarab si sotia sa, Elena. Aceasta manastire este o ctitorie a domnitorului Matei Basarab, ridicata in amintirea unei lupte din 1632, cu tatarii. Ansamblul monahal cuprinde zidul de incinta, chiliile, casa domneasca si alte aneze, in centru aflandu-se Biserica Sfantul Mercurie, construita intre anii 1642-1646.

Lunga domnie a lui Matei Basarab a fost o epoca de mare crestere religioasa culturala, asa cum o arata numarul foarte mare de ctitorii voievodale, biserici, manastiri si case domnesti. Opera de ctitor a lui Matei Basarab se remarca prin faptul ca a reusit aduca pe pamantul tarii tot ceea ce considera ca este mai demn de a fi luat in seama la vremea respectiva din bogatia cultural-artistica a altor tari. El este socotit, alaturi de Sfantul Stefan cel Mare, unul dintre cei mai mari ctitori de biserici crestine din tara noastra.

Manastirea Sfantul Mercurie - Plataresti este un monument remarcabil prin clara compozitie a formelor arhitecturale. La sfintirea bisericii au fost prezenti chiar domnitorul Matei Basarab si Elena Doamna. In Sfantul Locas se mai pastreaza si astazi portiuni din pictura originala, ca de pilda tablourile votive, care reprezinta pe domnitorul-ctitor, cu familia sa, pe marele ispravnic Albu Cluceru, care se si afla inmormantat in biserica, jupan Barbu, fratele voievodului si alti dregatori din vremea lui Matei Basarab, precum si chipul primului egumen, parintele Vasile.

Biserica si ulterior satul Plataresti isi trag numele de la primul egumen grec al manastirii, Plastara. De asemenea satul vecin - Podul Pitarului - aminteste de unul dintre ispravnicii ctitoriei, mentionat in textul pisaniei, Mitrea Pitarul. Manastirea se afla in apropiere de Manastirea Cernica, la aproximativ 15 kilometri, pe drumul spre Oltenita. Se poate ajunge aici cu transportul in comun, din Bucuresti, sau cu trenul.

Manastirea Plataresti - scurt istoric

Manastirea Plataresti, ctitorie a domnitorului Matei Basarab, este unul dintre cele mai frumoase monumente istorice din zona Bucurestiului, din secolul al XVII-lea. Referitor la intemeierea manastirii, traditia locului pastreaza exista mai multe ipoteze. Conform uneia dintre ele, domnitorul Matei Basarab ar fi ridicat manastirea pentru pomenirea celor cazuti in lupta de la Nenisor - Armasesti, impotriva lui Vasile Lupu, acesta fiind ajutat de tatari.

Dupa alta versiune, Manastirea Plataresti a fost ridicata in amintirea unei lupte cu tatarii, veniti sa ajute pe Radu Ilias, pretendent la domnie, in anul 1632. In traditia populara se regasesc elemente legate de acele evenimente: lacul din apropierea manastirii, numit "al tatarului" si stejarul langa care s-ar fi odihnit, dupa lupta, domnitorul Matei Basarab.

Prima versiune aspra intemeierii este mai veridica, tinand seama de data ctitoriei, anul 1640, la scurta vreme de la victoria de la Nenisor, cat si de relatarea lui Paul de Alep, care a vizitat Manastirea Plataresti, in anul 1657, si care, printre altele aminteste de hramul manastirii, "Sfantul Mucenic Mercurie", sfant militar caruia i se aduce lauda pentru biruinta: "Ni s-a spus ca intr-unul din razboaiele sale cu Vasile Voievod, purtat in acest loc, el - Matei Basarab - a chemat in sprijinul sau rugaciunile Martirului - Sfantul Mercurie, care i-a aparut in vis si l-a insotit cu barbatie si cu tarie. In ziua urmatoare, cand s-a trezit din somn, a pus pe goana dusmanii sai cu mare rusine si infrangere, si drept aceea el a ridicat aceasta manastire." (Nicolae Iorga, "Calatori straini", VI).

Manastirea Plataresti este ultima mentionata din randul acelora zidite de "iznoava de intemei" in hrisovul din 27 noiembrie 1640, in care domnitorul intoarce manastirile inchinate de "mitropoliti si domni, oameni straini" ca "metoase dajnice la manastiri din Tara Greceasca si de la Sfanta Gora" deci manastirea dateaza inainte de anul 1646, cel mentionat in pisania bisericii.

Pisania bisericii, sapata in piatra si asezata deasupra usii de intrare, este primul izvor scris care da informatii asupra manastirii. Este scrisa cu caractere chirilice, intr-o limba romana simpla: "Cu buna vrerea lui Dumnezeu ridicatu-au aceasta santa si dumnezeiasca manastire din temelie luminatul Domn Io Matei Basarab Voievod si doamna Elina intru lauda Sfantului slavit si mare mucenic Mercurie ca sa fie pomenit intru veci de veacu la rapaosul sufletelor, intru odihna dreptilor nesfarsita. Ispravnic au fost Pan Albu cluceriu; dupa moartea lui fost-au tatal lui pan Mitrea pitariul; igumen Vasile, aprilie 3 vleat 7154 (1646), pisal Pop Gheorghe."

Asezarea manastirii la sud de Bucuresti se integreaza nu numai unui program cultural dar si unui plan strategic. La inceputul domniei sale probabil la dorinta Portii Otomane, Matei Basarab nu a parasit Bucurestii, ulterior insa si-a schimbat resedinta la Targoviste. Orasul Bucuresti devenit mare centru mestesugaresc, era, din punctul de vedere al turcilor, o cetate de scaun mai usor de supravegheat.

Pentru a fortifica aceasta zona de campie deschisa atat de des cotropita (la sud de turci iar la nord-est de tatari) Matei Basarab a intarit vechile lacasuri si curti boieresti, presarand tinutul cu noi biserici de manastire inchinate unor Sfinti Militari sau Sfintilor Arhangheli. Regiunea putea fi supravegheata in nord de la Manastirea Caldarusani (1637), intarita ca o cetate sau de la Manastirea Gherghita (1641) unde se pastra permanent o garnizoana.

In anul 1640, voievodul recladeste cetatea Giurgiului, iar intre anii 1646-1648, Doamna Elena ctitoreste Manastirea Negoiesti, inconjurata cu ziduri de aparare si avand un turn-clopotnita de unde se putea supraveghea tinutul mlastinos al Mostistei si confluenta Argesului cu Dunarea.

Manastirea Plataresti este inzestrata de domnitorul Matei Basarab si de boieri cu mosii, padure si familii de robi, insa este devastata in repetate randuri de catre ostile otomane si tataresti. La sfarsitul secolului al XVIII-lea, in cladirile manastirii isi avea sediul trupele austriece si apoi trupele ruse angajate in luptele pentru ocuparea cetatilor turcesti de la sud de Dunare.

De-a lungul timpului biserica a suferit mai multe modificari. Astfel turla de pe naos a cazut intre 1802 si 1838, ulterior executandu-se un turn orb pe baza fostei turle si un al doilea turn peste cele patru calote ale pronaosului si pridvorului. Fatada de vest a fost modificata pe la mijlocului secolului al XIX-lea. La inceputul secolului al XIX-lea o regasim functionand ca manastire, biserica insa fiind lipsita de turle, cazute probabil la cutremurul din 1802, acoperita cu sindrila si chiliile in mare parte stricate, avand nevoie de reparatii capitale.

In anul 1836, manastirea este preluata de Departamentul Credintei, care o transforma in inchisoare de femei, stare ce dureaza pana in anul 1844, cand averea manastirii este transferata Mitropoliei Tarii Romanesti. Manastirea a fost sub autoritatea Mitropoliei Ungro Vlahiei pana in anul 1863, cand, in urma secularizarii averilor manastiresti, a fost transferata statului, functionand doar ca biserica de parohie.

In timpul primului razboi mondial biserica manastirii a fost transformata in depozit de alimente. Trupele de ocupatie bulgare si germane au distrus cea mai mare parte a bunurilor, iar arhiva manastirii a fost pusa pe foc. In perioada interbelica au loc lucrari de consolidare in urma unui recent cutremur si de modificare a ferestrelor. In anul 1930, patriarhul Miron Cristea redeschide manastirea, infiintand aici atelierele de lumanari ale Patriarhiei.

Intre anii 1960 si 1989, in timpul regimului comunist, manastirea este transformata in spital de alienati mintal, biserica - delimitata de restul ansamblului printr-un gard de placi de beton - ramanand ca biserica de parohie.

Din anul 1985 se lucreaza la studiul istoric si proiectul de restaurare a bisericii de catre o echipa a Ministerului Culturii condusa de domnul arhitect Mihai Opreanu. Executia dureaza din 1991-1992 pana in 1997. Acum se renunta la cele doua turnuri oarbe de pe naos si pronaos construite la restaurarile anterioare, revenindu-se la turla care incadreaza biserica in stilul bisericilor din epoca sa (turla inalta de 18 metri). Au loc lucrari de consolidare si tot acum se revine la aspectul exterior cu caramida aparenta renuntandu-se la straturile de tencuiala. Are loc de asemenea restaurarea picturii din pronaos si a catapetesmei, pictura din naos, altar si pridvor neavand valoare istorica.

Manastirea este reinfiintata in anul 2000, ca manastire de maici, schimbandu-i-se alternativ destinatia (in 2004 devenind de calugari, iar in prezent de maici) si se incep demersurile pentru aprobarea restaurarii corpurilor de chilii si pentru retrocedarea terenurilor manastirii. Restaurarea incepe abia in anul 2007, cu corpul de nord, al doilea ca valoare istorica dupa Casa Domneasca, urmand a fi finalizata pana la sfarsitul anului 2008.

In prezent manastirea nu dispune de posibilitati de cazare. Slujbele se desfasoara dupa randuiala calugareasca: cele 7 laude zilnic si Sfanta Liturghie, in 5 zile din saptamana, savarsite de vietuitoarele manastirii si de cei doi preoti slujitori. Biserica serveste si ca biserica de parohie, din dispozitia Preasfintitului Damaschin, episcopul Sloboziei si Calarasilor, incepandu-se demersurile pentru constructia unei biserici parohiale.

Pana astazi, la Manastirea Plataresti, s-a pastrat porunca de ctitor a lui Matei Basarab: "Ca cei ce vor carciumi si se vor vinde manastirea si vor calca acest hrisov sa fie blestemati. Blestem.. cu mana noastra am iscalit si pecetea cea mare a tarii noastre a o lega spre porunca."

Manastirea Sfantul Mercurie din Plataresti - arhitectura si podoabe

In ansamblu biserica are proportii robuste, inscriindu-se intr-o tipologie de influenta sarbeasca, apropiata, prin proportionarea si compozitia volumelor, de traditia bizantina. Dupa Nicolae Ghica-Budesti, Biserica din Pataresti se inscrie intr-o serie care incepe cu Manastirea Dealu (1502) si din care mai fac parte: Manastirea Bucovat (1570), Manastirea Tutana (1589), Manastirea Arnota (1633), Manastirea Brebu (1650), Manastirea Gura Motrului (1653), Manastirea Clocociov.

Caracterul comun al acestor biserici este pronaosul impartit in doua prin printr-un arc longitudinal. Cele mai multe au sau au avut doua turle gemene pe pronaos, ceea ce nu este exclus sa se fi intamplat si la Manastirea Pataresti, cel putin in intentia initiala. La toate aceste biserici naosul este treflat si are turla la origine. Zidurile bisericii au o grosime de aproximativ un metru, fapt ce le-a facut sa supravietuiasca diferitelor cutremure. Dimensiunile generale ale bisericii sunt 19,7 metri lungime si 10,2 metri latime, la absidele naosului.

Configuratia caracteristica pilastrilor cu fetele laterale in retrageri succesive, in plane radiale, nu paralele, a permis reconstituirea cu certitudine a formei turlei initiale, despre care nu s-a gasit nici un iconografic sau descriptiv. Se pastreaza decoratia initiala din secolul al XVII- lea. Invelitoarea turlei cat si a sarpantei a fost refacuta din olane.

Ansamblul pictural este minunat. Pictura interioara a bisericii dateaza din anul 1649, an consemnat pe un "filacteriu" aflat in portretul egumenului Vasile din pronaos. Pictura originala s-a pastrat insa numai in pronaos, iar in restul bisericii pictura este realizata din nou in anul 1990, fiind insa de un slab nivel tehnic si artistic.

Pictura din pronaos este unul din rarele exemple de pictura de la jumatatea secolului al XVII-lea din Tara Romaneasca. Chipurile impresioneaza prin sinceritatea si minutiozitatea observatiei. Culorile de esenta nobila se imbina armonios si scot in relief viata de care sunt insufletite personajele si compozitiile. Superioara decorurilor din Manastirea Arnota si Manastirea Plumbuita, pictura bisericii din Plataresti ramane un document istoric si o marturie a amurgului traditiei artistice a Tarii Romanesti.

In primul cadru pe peretii de vest si partial cei de sud si de nord sunt infatisate chipurile in picioare ale ctitorilor: Jupan Barbu, fratele domnitorului Matei Basarab, Calea, sora domnitorului, Stanca, nepoata a acestuia si copii Stanco si Valsan. Separat sunt zugraviti ispravnicii Mitrea Pitarul, fiul sau, Albu Clucerul, si egumenul Vasile.

Portretul domnitorului si al doamnei Elena apareau in naos, fiind insa inlocuite cu o scena liturgica, de catre un pictor grec. Deasupra intrarii spre naos este infatisat Sfantul Mucenic Mercurie, pe tron, incadrat de scene din timpul martiriului sau, iar in restul picturii sunt scene din sinaxarul de peste tot anul.

Alaturi de familia brancovenilor, episcopi, egumeni, duhovnici sau mireni, "cinstiti si socotiti svetnici, dregatori si judecatori a toata masura, tocmitorii tarii si tuturor boierilor mari sau mici", au daruit manastirii clopote si icoane aurite, turme de vite si pamanturi.

In catapeteasma se afla patru icoane daruite de Matei Basarab manastirii: Domnul Iisus Hristos, Maica Domnului cu Pruncul, Sfantul Mare Mucenic Mercurie si Sfantul Mare Mucenic Dimitrie. Celelalte icoane ale catapetesmei sunt mai recente si inferioare ca realizare artistica.

Actualele clopote au fost cumparate de enoriasii satului prin staruinta preotului paroh Mihail Platareanu (1878-1924). Manastirea avusese doua clopote daruite de Alexandru Ioan Cuza, in anul 1863 (drept despagubire pentru averile secularizate) care insa au fost luate de nemti in primul razboi mondial.

In arhiva bisericii nu s-a pastrat nici un document mai vechi in legatura cu Manastirea Plataresti. Se pastreaza insa 10 minee cu litere grecesti tiparite la Constantinopol, in 1843, un triod cu litere grecesti tiparit la Venetia in anul 1839, de asemenea un penticostar din 1820, o cazanie, un tipic, un octoih si 11 minee, toate scrise cu litere chirilice, in prezent aflate la Muzeul de Istorie din Slobozia.

• Deir el Baramus – Manastirea Romanilor
  Publicat in : Biserica in lume
• Duminica a doua dupa Rusalii este inchinata Sfintilor Romani
  Publicat in : Duminica Sfintilor Romani
• Sfinti dacoromani si sfinti romani mai vechi
  Publicat in : Sfinti romani
• Primele canonizari de sfinti romani
  Publicat in : Sfinti romani

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: