Iconoclasmul. Sinodul VII ecumenic de la Niceea din 787

Iconoclasmul. Sinodul VII ecumenic de la Niceea din 787 Mareste imaginea.

 

Iconoclasmul. Sinodul VII ecumenic de la Niceea din 787

 

Pri­goana contra clericilor si a credinciosilor care venerau icoanele se numeste iconoclasm (distrugerea icoanelor) sau iconomahie (lupta contra icoanelor).

 

Primul imparat iconoclast a fost Leon III Isaurul (717-741). Prima masura icono­clasta a fost porunca sa fie indepartate icoanele din biserici (726).

 

Din dorinta de a arata ca a lucrat in mod legal, Leon III a convocat pentru 17 ianuarie 730 un sfat al senatorilor si al celorlalti demnitari ai statului si ai Bisericii, cu scopul de a-i castiga pentru planurile sale iconoclaste.

 

Patriarhul Gherman care s-a opus iconoclasmului va fi inlocuit de Anastasie.

 

La Constantinopol toti crestinii erau somati sa-si aduca icoanele in pie­tele publice, spre a fi arse. Cine se opunea, era ars de viu sau tor­turat, taindu-i-se o mana sau un picior.

 

Impotriva iconoclasmului a scris Sfantul Ioan Damaschin. Respingand invinuirea ca prin venerarea icoanelor s-ar comite o erezie, el concepe icoana ca sim­bol si mijlocitor cu sfantul reprezentat. Astfel icoana are un rol mul­tiplu : de a impodobi locasul de inchinare (estetic); de a invata din istoria Bisericii (pedagogic) ; de a insoti cultul divin (latreutic) si de a mijloci harul divin (haric).

 

Dupa moartea lui Leon, lupta iconoclasta o va continua fiul sau Constantin V zis si Copronymos (741-775).

 

Daca Leon al III-lea a lasat ca edictul de interzicere a icoanelor sa fie sanctionat de consiliul suprem al Imperiului, fiul sau Constantin al V-lea va convoca episcopii Imperiului la un sinod bisericesc pentru a se pronunta impotriva icoanelor. Astfel, in anul 754 s-au intrunit in mare sobor la Hieria.  La 29 august 754, in forul din Constantinopol, s-au dat publicitatii hotararile eretice ale acestui pseudo-sinod. Ca urmare a acestiu sinod, cine indraznea pe viitor sa faca o icoana sau s-o cinsteasca, s-au s-o aseze intr-o biserica sau casa particulara, in cazul ca era episcop sau preot ori diacon, urma sa fie depus, iar daca era calugar sau laic sa fie anatematizat si predat autoritatilor civile spre a fi judecat, ca unul ce s-a declarat dusman al Tatalui ceresc si al dogmelor sfinte. Imparatul a dispus ca si moastele Sfintilor sa fie profanate

si arse.

 

Dupa inchiderea sinodului, Constantin V a ordonat ca toate sa fie impodobite cu tablourile imparatului, cu picturi inspirate din natura.

 

Urmasul lui Constantin al V-lea, a fost fiul sau Leon IV Chazarul (775-780), numit asa dupa mama sa Irina, prima sotie a imparatului Constantin V. Dupa moartea lui Leon IV, tronul bizantin a trecut in seama lui Constantin VI (780-797), un copil de 10 ani. In locul minorului, conducerea a fost preluata de mama sa Irina (+802), care oficial a impartit tronul cu fiul ei. Domnia ei a fost o binefacere pentru crestinii rasariteni, care au putut din nou sa cins­teasca icoanele.

 

Al  VII lea sinod ecumenic s-a tinut la Niceea in anul 787. Sinodul s-a tinut intre 24 septembrie si 13 octombrie 787.

 

Imparateasa si fiul ei au fost reprezentati prin doi demnitari su­periori, papa Adrian I prin arhipresbiterul Petru si abatele Petru de la Sfantul Sava, iar patriarhii Alexandriei si Antiohiei prin monahii Ioan si Toma. Din actele sinodului se stie ca sedintele au fost conduse de patriarhul Tarasie. Numarul episcopilor care au participat la acest sinod a fost intre 330 si 367. Afara de membrii cu drept de vot au mai fost prezenti peste 130 arhimandriti, egumeni si monahi. Sinodul a combatut punct cu punct hotaririle pseudosinodului de la 754, contestandu-i-se calitatea de "adunare ecumenica", intrucat la asa zisul "sobor bisericesc" nu au fost reprezentati nici patriarhii Rasaritului, nici episcopul Romei. Hotararea sinodului, orientata dupa precizarile Sfantului Ioan Damaschin, cuprindea urmatoarea decizie dogmatica : Este permis si chiar util si bineplacut lui Dumnezeu a face icoane religioase si a le venera; dar aceasta venerare sa fie numai cinstire, iar nu adorare, caci adorarea se cuvine numai lui Dumnezeu. Cinstirea nu se adreseaza materiei icoanei si astfel ea nu este idolatrie.

 

Curand dupa inchiderea Sinodului VII ecumenic de la Niceea, Carol cel Mare (768-814) - care nu va recunoaste acest sinod - a primit traducerea latina deformata a actelor sinodului si atunci el a predat-o teologilor de la palat, comentand cu ei atitudinea ce urma sa fie luata fata de Sinodul VII ecumenic. Teologii franci au fost insarcinati sa alca­tuiasca o scriere polemica impotriva celor stabilite la Niceea, cunoscuta in istorie sub numele de Libri Carolini.

 

Infrangerea suferita in luptele cu bulgarii hanului Krum a facut ca armata sa proclame imparat pe Leon V Armeanul (813-820), armean de origine si iconoclast. Din al doilea an al domniei lui Leon V, din 814 luptele iconoclaste au izbucnit din nou. La conducerea iconodulilor se aflau Teodor Studitul, Nichifor Marturisitorul si calugarii.

 

Leon V Armeanul a convocat un sinod. La sedinta I a sinodului din 815, s-a rostit anatema asupra celor prezenti la Sinodul al VII-lea ecumenic, anulandu-se toate hotararile aduse de acel sinod si declarand valabile numai hotararile pseudosinodului de la 754.

 

Mai tarziu patriarhul Metodie a convocat la sinodul de la Constatinopol, pe toti episcopii, egumenii si monahii, care in decursul luptelor icono­claste au avut de suferit. Sinodalii au declarat valabile la 11 mar­tie 843 toate hotararile celor sapte Sinoade ecumenice, restabilind cultul icoanelor, rostind anatema asupra tuturor iconoclastilor. Episcopii ico­noclasti au fost destituiti, locurile lor fiind ocupate de cei ce au avut de patimit in timpul domniei lui Teofil. La sfarsit a fost compus un text special de anatematizare a tuturor ereticilor; textul acesta si al tuturor dogmelor Bisericii, a intrat apoi intr-un "sinodycon" special ca decizie sinodala, spre a fi citit anual in intreaga Biserica, in prima Duminica din postul Sfintelor Pasti, ca un avertisment general. Cum masura a fost luata in ajunul primei duminici din postul pascal, duminica aceea, din 11 martie 843, a fost denumita "Duminica Ortodoxiei" ca sa fie spre amintire despre biruinta Ortodoxiei asupra tuturor ereziilor.

 

 

06 Iulie 2012

Vizualizari: 14779

Voteaza:

0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE