Traditia muzicala atonita

Traditia muzicala atonita Mareste imaginea.

"Este cineva cu inima buna? Sa cante psalmi.” (Iacov 5; 13)

Timp de mai bine de un mileniu, monahii din Sfantul Munte nu numai au pastrat, ci si-au adus aportul in a imbogati si infrumuseta traditia muzicala a Bisericii Ortodoxe, cantarea psaltica bizantina. Se poate vorbi chiar de o traditie muzicala atonita statornicita de secole, ce s-a pastrat nealterata pana in zilele noastre, prin contributia multor parinti care au primit de la Dumnezeu, harisma alcatuirii imnurilor liturgice si pe cea a cantarii lor.

Inca din vremea imparatilor bizantini paleologi (1261-1453), cand artele si literatura au luat un avant important,  muzica bisericeasca a cunoscut o perioada de inflorire. Cei care au activat in acea perioada au fost: Ioan Cucuzel si Grigorie Cucuzel (sec.

XII), Ioan Plusiadenul sau Koukoumas, Teodul sau Toma Thekaras (sec. XIV), Ioan Kladas (c. 1400), Teofan Karykes, D. Raidestinos (sec. XV), Grigorie Alyates (sec. XV), Sinesie, si altii.

In secolul al XVI -lea Muntele Athos a devenit un centru important al copierii manuscriselor. Intre copistii si caligrafii care ne-au lasat o multime de manuscrise, in aceasta perioada, se numara: Macarie diaconul (1527), Gabriel Ieromonahul (1572), si monahul Leontie (1551).

Secolul al XVII-lea a fost o perioada dominata de activitatea ieromonahilor dinAnchialos, Gavriil si Ghenadie. In prima parte aceluiasi secol alti doi monahi profesori si compozitori iscusiti au trait si lucrat in Sfantul Munte: monahul Ioasaf (cunoscut sub numele "Noul Cucuzel”) si ieromonahul Arsenie Vatopedinul.

Printre imnurile de o deosebita frumusete scrise de acesti monahi se numara si cantarea "Fie numele Domnului binecuvantat” (glas VI), de Gavriil sau Ghenadie, si cantarea "Acum puterile” a lui Ioasaf. In aceeasi perioada, ieromanahul Arsenie a compus numeroase heruvice, chinonice si cratimi.

In acesta prima perioada de inflorire a muzicii bizantine, o personalitate foarte importanta a fost Hrisaf cel Tanar (1650-1685). O alta personalitate din acesta perioada a fost Balasie Preotul, ucenic al lui Ghermanos al Noilor Patre, al carui Irmologhion se gaseste in Manastirea Iviru.

Un alt mare muzician al perioadei, Petru Bererechet (1680-1715), a fost elev al monahului atonit Damian Vatopedinul. O cantare pe lerg a sa se gaseste intr-un codex de la Xiropotamu. Acesta a compus numeroase heruvice, chinonice.

Spre sfarsitul secolului al XVII-lea, Cosma Macedoneanul (1665-1700), un ucenic al lui Balasie, activa in Sfantul Munte. Cosma a fost atat un copist iscusit, si un excelent profesor de muzica. Douazeci si opt de manuscrise ale sale s-au pastrat, care se evidentiaza prin eleganta si frumusetea caligrafiei. Cosma a fost cea mai importanta personalitate in lumea muzicala din Muntele Athos in acea perioada, iar manuscrisele sale autografe sunt cele mai reprezentative din anii ocupatiei otomane.

Aproximativ in acelasi timp, Damian Vatopedinul, un ucenic al lui Cosma Macedoneanul, a trait si a scris muzica in Muntele Athos. Damian a compus irmosuri calofonice, chinonice, heruvice etc. Astfel, spre sfarsitul sec al XVII-lea Cosma Macedoneanul si elevul sau Damian Vatopedinul au fost cei mai reprezentativi autori de cantari bisericesti din Muntele Athos.

Printre ucencii lui Damian era si Panaghiotis Halatzoglou (+1748), care a creat o traditie si o metoda care pana astazi este numita "stil al Marii Biserici a lui Hristos”.
Secolul al XVIII-lea a adus la lumina o multime de manuscrise muzicale scrise de autorii de cantari si copisti, aceasta perioada marchand cel de-aldoua perioada de inflorire a muzicii bisericesti in timpul ocupatiei otomane.

In aceasta perioada a activat in Sfantul Munte Ioan din Trebizonda Protopsaltul, Petru Peloponisiul, un compozitor de tropare, condace, podobii, etc, al carui Anastasimatar se afla in Manastirea Iviru, compozitorul Petru Vizantie, un ucenic al lui Petru Peloponisiul, si multi ani copisti si compozitori atoniti.

In secolul al XIX-lea, cel mai important reprezentant al muzicii bisericesti atonite a fost Ioasaf Dionisiatul, elevul lui Hurmuz Hartofilax. Printre ucenicii sa se numara Nicolae Vatopedinul si Nicolae de la Dochiariu. Nectarie Vlahul (Nectarie Protopsaltul), ucenic al acestor trei profesori, a fost cunoscut atat, in caliate de compozitor al unor imne deosebit de frumose, cat si ca interpret (a fost Protopsalt al Schitului romanesc Prodromu).

Manastirile din Muntele Athos pastreaza o multime de manuscrise muzicale. Manastirea Iviru are cele mai multe, 348, urmata de Vatoped cu 290, Sfantul Pantelimon cu 150, Marea Lavra cu 130, Dohiariu 107, Hilandar cu 103. Restul manastirilor au mai putin de 100 de manuscrise fiecare. Se gasesc, de asemenea, o multime de manuscrise muzicale atonite raspandite in intreaga Grecie si chiar in alte tari ortodoxe.

Sfantul Munte nu a beneficiat de poeti si imnografi remarcabili doar in trecut, ci, prin harul lui Dumnezeu, multi parinti ai veacului trecut s-au invrednicit cu scrierea imnurilor liturgice. Imnograful Gherasim Micraghiananitul (1905-1991), a fost numit de catre Patriarhia Ecumenica, "Imnograf al Marii Bisericii a lui Hristos”. O parte din opera sa a fost publicata. In cea mai mare parte insa acesata a ramas in manunscris constant in 47 de volume (36 000 pagini) pastrate la Schitul Sfanta Ana Mica.

In acest secol, multi parinti athoniti s-au remarcat ca muzicieni si compozitori, ca psalti si profesori de muzica bizantina. Poate fi amintit monahul Meletie Sikiotis, Danieleii si parintele Grigorie Thomaitul, monahul Andrei (in lume Haralambie Theophilopoulos, profesor de Muzica Bizantina, scriitor si compozitor) secretar al Sfintei Chinotite, Pantelimon Kartsonas de la Schitul Sfanta Ana si Gavriil (Makavos) din Careia, ierodiaconul Dionisie Firfiris, si monahul Ignatie de la Vatoped.

Monahii din Muntele Athos fac cunoscuta lumii de astazi, aceasta cantare sfanta a Bisericii Ortodoxe, prin tiparirea cartilor liturgice si inregistrarea multor slujbe pe casete si CD-uri. Extrem de cunoscuta, in acest sens, este activitatea Manastirilor Simonopetra si Vatoped.

Radu Alexandru

.

11 Aprilie 2014

Vizualizari: 1934

Voteaza:

Traditia muzicala atonita 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE