Dreptul femeii de a alege

Dreptul femeii de a alege Mareste imaginea.

Am de gand sa spun ceea ce milioane de oameni au constientizat deja in mintea lor si alte milioane, mai multe, o stiu in adancul sufletului, dar nu vor nici macar sa consti­entizeze, daramite sa o simta. Ma vor detesta pentru ceea ce am sa spun, ma vor ura. Si cu toate acestea, tot am s-o spun: Avortul este crima!

In anii '60-70 faceam parte cu mandrie din generatia pacii. Hipioti cu parul lung, amorezati de rock, festivaluri muzicale, pace, nu razboi. Stai! Dar eu sunt la colegiu. Sunt pe ultima suta de metri, gata sa ma azvarl in lumea afacerilor. O sa ajung un ratat scrobit, undeva, intr-un birou anost, cand, de fapt, mie nu-mi sta capul decat la chefuri. Adica... aaa, vreau sa salvez lumea! Cu droguri, sex si rock'n'roll. Bine, ma rog, n-avem inca un plan bine pus la punct.. dar asta ne preocupa acum?

Gata cu amintirile. De-a lungul vietii am intors pro­blema asta pe toate partile, si pur si simplu nu pot ceda logicii. Fetusul pe care fe­meia insarcinata il poarta in ea, indiferent de perioa­da de sarcina, este o fiinta umana vie, care respira. Da, respira - sacul amniotic se formeaza la 12 zile de la conceptie, iar in al doilea trimestru de sarcina copi­lul pur si simplu respira lichidul amniotic. Nu este o "masa de tesut inca lipsita de viata”. Nu e un neg, nu este o alunita, sau o excres­centa a pielii, o iritatie, sau un manunchi de celule lipsite de coordonare. Nu e doar un "fetus". E un copil. Neformat inca. Asa cum un bebelus nu este inca un adult matur si complet dezvoltat. Este totusi un copil.

Iar atunci cand am lasat prima data o fata insarcinata, as fi murit cu tine de gat daca imi spuneai asta.
Cum iti permiti? Habar n-ai despre ce vorbesti! Ce stii tu, nenorocitule?

Ei bine, stiu. Si ma declar vinovat. Am determinat trei fete sa faca avort si probabil ca au fost mai multe, dar nu stiu sigur. Iar acum mi se rupe inima. Pentru ca in adancul sufletului m-am convins. Mi-au trebuit ani de zile dupa ce am comis-o, dar in sfarsit mi s-a aratat Adevarul. Si ceea ce mi s-a intamplat a fost o revelatie spirituala. S-a intamplat pur si simplu. Am avut o revelatie dureroasa, care m-a inge­nuncheat si m-a facut sa plang cand am inteles ce inseamna de fapt pentru un barbat sa fie cu o femeie, pentru ce a creat Dumnezeu dragostea trupeasca si ce inseamna avortul.

Pana in secunda aceea, fusesem suta la suta "pro alege­re". Eram convins de toata chestia cu "drepturile femeilor", eram de acord cu "dreptul constitutional al femeii la libera alegere" si n-aveam nimic impotriva.

Un timp am fost un adevarat Casanova. Aveam vreo sapte prietene la un moment dat; ca un cocos intre gaini. De ce sapte? Habar n-am.. Asta era stilul meu si nu eram nici pe departe singurul. Eram mandrele elemente ale generatiei "flower-power".

Am auzit tot felul de dispute pe mar­ginea faptului ca fetusul nu e un copil pentru ca nu poate supravietui in afara uterului. Dar ce zici de un copil de trei zile? Sau chiar de unul de doua saptamani? Daca-l pui jos, pe podea, si-l lasi acolo, o sa poata supravietui de unul singur? Sau o sa moara? Si-atunci cum determini exact daca este copil sau nu? Totul se reduce la un singur lucru: Cand incepe viata? Cand e copil? In momentul conceptiei? In primul trimestru de sar­cina? In al treilea? Fix din momentul nasterii? Cand i se taie cordonul ombilical? Doua saptamani mai tarziu? Cand?

Fii foarte atent, caci odata ce tragi linie si spui: de-acum e fiinta umana, ai pierdut batalia. Pentru ca e arbitrar. Azi este copil, dar ieri era inca o gramada de celule.. un fel de adunatura de nimic cu care poti sa faci ce vrei, fara nici o problema. Dar s-au nascut copii prematur, in al doilea trimestru de sarcina, si au trait. Se intampla des.

Asa ca va rog sa-mi spuneti, cum vine asta, sa iei un co­pil, sa-l scoti tot, mai putin capul, dupa care sa-i bagi un tub in cap si sa-i tragi si creierii afara? Cum se cheama asta altfel decat crima? Pentru ca "asta" se intampla in cazul avorturilor prin dilatare, care sunt destul de frecvente.

Iar noi, ca natiune, ca popor, n-avem nici o problema?

Inteleg ura celor carora le amintesc acest lucru. Realitatea poate fi infricosatoare. Actul in sine e cumplit si mult mai tragic cand te gandesti la numarul de copii de care se dispune astfel in fiecare zi. Bunavointa cu care toleram un atare holocaust spune enorm de mult despre felul in care a fost abrutizata toata cultura noastra. Despre cat de putin a ajuns sa valoreze viata. Acel fetus incomod poate fi inde­partat chirurgical, rupt din uter si aruncat la gunoi ca orice altceva. Problema s-a rezolvat, iar mama se poate intoarce iar la viata ei egocentrica. insa ranile din sufletul acelei femei nu se vor vindeca niciodata complet. Eu sunt barbat, si mai am inca ranile mele.

Ni se spune sa facem sex ori de cate ori simtim nevoia. Se impart prezervative inca din gimnaziu. Promiscuitatea nu e doar ingaduita, este, practic, incurajata.

Poate sa-mi spuna cineva cum a ajuns Scott Peterson sa fie acuzat de crima dubla - pentru sotia si fiul sau nenascut - si un doctor care face cam acelasi lucru intr-o clinica, nu? Explicati-mi si mie: de ce e crima intr-un caz si un lucru absolut acceptabil in celalalt? Ilogic pana-n panzele albe!

"Hei! E trupul meu. Am dreptul sa fac ce vreau cu cor­pul meu!"

Ei bine, n-ai! N-ai legal dreptul sa te prostituezi (doar in Nevada poti). N-ai dreptul sa ucizi. Hai sa fim sinceri. De cate ori auzi fraza "dreptul femeii de a hotari", completeaza in gand cu "sa-si omoare copilul". Despre asta vorbim. Despre dreptul femeii de a-si ucide copilul.

Dar cum e in cazurile extreme, de incest, viol, malfor­matii grave? Hei, nu le stiu chiar pe toate! Asta este o chestie dura. Dar si asa, ar trebui sa fie si o alta varianta, nu doar avortul. Acum imi vine in minte doar adoptia. Avand in ve­dere ca sunt mii de cupluri in lume care nu pot avea copii, n-ar fi mai corect sa lasi copilul sa se nasca, si, daca nu-l vrei, sa lasi o familie sa-l adopte?

Am vazut ecografia fiicei mele, la doar patru sapta­mani. N-am vazut decat o forma cilindrica, micuta, cam cat unghia de la degetul mic, care pulsa. Fiecare pulsatie era o bataie de inima. Da, de inima de-abia formata; celulele inca se imparteau dupa functia viitoare, dar inimioara ei deja ba­tea. Mi-au dat lacrimile. Mi-am dat seama ca eram martorul unui miracol. Miracolul vietii. Atunci am inteles ca inca de la contopirea primelor doua celule, si de la prima diviziune, miracolul consta tocmai in stradania aceea incapatanata ca, in ciuda a tot si a toate, pana la urma sa se faca din ele o fiinta umana.

Nu va tin predici. Va spun doar ca am ajuns sa stiu si sa stiu ca stiu. Un fetus nenascut este un copil in formare.. si sa pui capat prematur acelei vieti inseamna sa comiti o crima.

Tare mi-as fi dorit sa fi fost la fel de convins de asta cu mult timp in urma.. pe vremea cand nu ma interesa decat confortul meu zilnic. Dar n-am vrut sa stiu, n-am vrut sa ma gandesc la asta. Era prea incomod. Ce ironie! Tocmai "generatia dragostei" sa dea nastere unui lucru atat de odios, acceptat de cultura noastra, precum avortul.

Dumnezeu sa aiba mila de noi.

Gary Graham

05 Iulie 2012

Vizualizari: 3413

Voteaza:

Dreptul femeii de a alege 0 / 5 din 0 voturi. 2 review utilizatori.

Comentarii (2)

  • Ion MPostat la 2010-09-04 00:50

    "Am determinat trei fete sa faca avort" Unde este libera alegere? Faptul ca un barbat isi forteaza prietena/ele sa faca avort inseamna ca femeiile au nevoie de mai multe drepturi nu mai putine. Un articol in care autorul se da mare ca a avut femeii - cine e omul asta si de ce trebuie sa-l ascultam?

  • adelina adelinaPostat la 2010-01-30 12:24

    sa te simti vinovat ca meriti,nici tu nici alt barbat nu aveti scuze pt nenorocirile pe care le faceti,intai actionati fara sa va ganditi la consecinte si la fetela ce simt ele,care merita tot respectul caci ele dau viata iar voi va bateti joc de asta...dupa mine chiar daca par mai dura dar nu ai niciun fel de scuze...degeaba regreti cand raul este deja facut,nu mai ai ce schimba din pacate si toti faceti la fel si va dati seama cand deja e prea tarziu pt a mai face ceva,nici nu va dati seama cat rau le faceti fetelor cu desfranarea voastra,iar cel mai grav este ca refuzati sa va dati seama de tot,fugiti de asta din cauza lasitatii....nu stiu de ce dar in ziua de azi omul trebuie mai intai sa faca rau pana se satura si dupa devine putin mai constient de faptele sale,pana atunci inchideti ochii la orice fel de sfat...oricum nu uita ca Dumnezeu e sus...Dumnezeu sa te ierte caci eu nu as ierta niciodata vreun baiat,nu meritati nimic,dar un singur lucru va doresc...sa nu va intoarca Dumnezeu raul facut si chiar va doresc fericire pe cat posibil si sa va educati mai bine copii sa nu mai cada in pacate ca pe langa ei mai fac rau si altora

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE