† Casian,
din darul lui Dumnezeu,
Arhiepiscop al Dunarii de Jos,
preacucernicilor preoti si diaconi,
cinului monahal si evlaviosilor crestini
din de Dumnezeu pazita eparhia noastra,
har, mila, bucurie, pace si sanatate
la maritul praznic al Invierii Domnului,
iar de la smerenia Noastra arhiereasca binecuvantare.

Hristos a inviat!
Adevarat a inviat!
,,Astazi toate s‑au umplut de lumina:
Si cerul, si pamantul,
Si cele de dedesubt.
Deci, sa praznuiasca toata firea
Invierea lui Hristos,
Intru care S‑a preamarit!“1.

Iubiti frati si surori
in Hristos Domnul Cel inviat din morti, Invierea Mantuitorului este biruinta asupra mortii, zdrobirea zavoarelor intunericului, care‑i tinea legati in iad pe urmasii lui Adam si ridicarea celor adormiti din stricaciune la viata. De aceea, noi praznuim astazi, impreuna cu toata Biserica drept-maritoare a Domnului, in comuniune si in unitate sfanta ,,omorarea mortii, sfaramarea iadului si incepatura altei vieti, vesnice si, saltand, laudam pe Pricinuitorul Cel binecuvantat, Dumnezeul parintilor nostri si preaslavit“.

2

Sfanta Biserica ne arata care este diferenta dintre viziunea luminoasa asupra vietii si ratacirea in intuneric, tocmai pentru a ne deschide mintile, spre a primi duhovniceste, prin credinta si prin simtirile curatite de gandurile intunecoase, puterea vindecatoare de frica mortii, pe care o percepem, omeneste, ca disperare si durere, dar si ca despartire de semenii nostri dragi.

,,Cat este de sfanta, cu adevarat, si intru totul praznuita aceasta noapte de mantuire si stralucita, mai inainte vestitoare fiind a zilei celei purtatoare de lumina, a Invierii, in care Lumina cea fara de ani, din mormant cu trupul, tuturor a stralucit“3.

Dar aceasta realitate de ordin duhovnicesc este ajutata sa se manifeste real in noi si intre noi, mai ales prin prezenta noastra, de Sfintele Pasti, atat de numeroasa, la toate bisericile din orase si de la sate, cu dorinta arzanda in inimi de a primi Lumina! Desi lumina se odihneste in lumanarea ce‑o purtam in maini si straluceste in chip vazut, ea vine, tainic, ca dar, de la Sfantul Mormant al Mantuitorului, de la Ierusalim! Dintr‑o singura flacara, lumina lui Hristos, venita de sus, printr‑o cereasca binecuvantare, se ofera, in foarte scurt timp, tuturor, in tot pamantul. Tot astfel, de la toate sfintele altare, de la faclia pascala a sfintitului slujitor, primim in chip vazut aceeasi lumina! Ea este darul Invierii Celui Nevazut, este prezenta Mantuitorului inviat, Hristos, ,,Lumina lumii“4!

Astfel intelegem sensul adanc al trecerii Domnului prin moarte la viata, dupa cum in intunericul noptii fiind, noi trecem acum direct la Ziua Invierii, la ,,Pastile cele preacinstite, Pastile, Hristos Izbavitorul; Pastile cele fara prihana, Pastile cele mari, Pastile credinciosilor, Pastile care au deschis noua usile raiului, Pastile care sfintesc pe toti credinciosii“5.

Luminati de Dumnezeu slujitori sfintiti,
frati crestini,
Veniti, asadar, cu totii, dis‑de‑dimineata, sa gustam din cupa sfanta a vietii celei fara de moarte, bautura cea vindecatoare de durerile si de bolile noastre sufletesti si trupesti, caci, mai pronuntat decat la orice alt moment din existenta noastra, dupa zilele postirii, inmuguresc si in noi semnele primavaratice ale regenerarii noastre. Atat sufleteste, cat si trupeste, avem nevoie de medicamentul nemuririi oferit de Hristos, Doctorul si Domnul nostru, Care prin Invierea Sa din morti a distrus cauza bolilor, pacatul, prin care a intrat in lume moartea, cum ne arata atat de lamuritor Sfantul Apostol Pavel: ,,Plata pacatului este moartea“6 si, asa cum cei din Adam mor, tot astfel, cei care cred in Hristos inviaza cu El, caci moartea nu‑i mai stapaneste.

Asa cum arata Sfantul Grigorie Palama, ,,ducem o viata care este prada multor rele si nenorociri. Boala este, deci, ca un drum scurt si greu, in care pacatul a dus neamul omenesc, iar capatul acestui drum, limita sa ultima, este moartea“7. Dar precum in Adam, arata Sfantul Chiril al Alexandriei, ,,natura omului s‑a imbolnavit de stricaciune, asa in Hristos, ea si‑a redobandit sanatatea“8.

Asadar, Invierea Mantuitorului devine, pentru fiecare credincios, invierea din boala si din suferintele care, uneori, contribuie la moartea sufleteasca, mai greu de purtat in lume chiar decat moartea trupeasca.

De aceea ne rugam adesea Domnului ca, mai inainte de a ne invia cu trupul, sa ne invieze aici, in viata pamanteasca, din moartea sufleteasca a pacatului. Asa intareste acest adevar si Sfantul Ioan Gura de Aur, care spune ca, prin Invierea Sa, Domnul ,,a inviat impreuna cu Sine lumea. Adica El a inviat rupand legaturile mortii si pe noi toti ne‑a inviat, dezlegand lanturile pacatelor.“9.

O Inviere ca aceasta este tamaduire de pacate, caci ,,mult mai mare lucru este a ne izbavi de pacate, decat a vedea trupul inviat“10. Astfel intelegem mult mai bine semnificatia icoanei Invierii, prin Chipul Mantuitorului luminos, ca Doctorul cel Mare, invesmantat in lumina, Care coboara la iad si, cu propriile Sale maini, ridica din
moarte la viata pe protoparintii nostri.

De aceea, la botez toti coboram cu Domnul in mormantul lichid al izbavirii de pacate si ne ridicam prin bratele Sale, imprumutate de la preot, inviati la viata curata si luminoasa. Mai ales in Postul Pastilor am continuat, pe „cararea mantuirii“, lupta cu pacatele, prin ,,baia nasterii celei de‑a doua“11 – Sfanta Spovedanie, precum Domnul ne‑a aratat pildele curatirii si invierii din boala sufleteasca, prin femeia cea mult gresita, care cu lacrimile ei I‑a spalat picioarele si cu parul capului ei I le‑a sters. Tot astfel,
am inteles mai concret sensul spalarii, de catre Hristos Domnul, inaintea Cinei celei de Taina, a picioarelor Apostolilor, pentru a‑i curati de ,,praful“ pacatelor, dar si pentru a le preda intelesul duhovnicesc al intoarcerii noastre din calea pacatuirii spre casa iertarii parintesti.

Acesta este si scopul Invierii Mantuitorului: vindecarea de boala sufletului, care este pacatul, si trairea vietii in lumina virtutilor, a dreptei credinte si a faptelor milostive si izvoratoare de putere duhovniceasca in fata tuturor ispitelor, incercarilor, suferintelor si instrainarilor. A trai in lumina Invierii inseamna a gusta real din bucuria si din belsugul vietii pasnice, armonioase, in comuniune, in solidaritate si in fratietate.

Trei mari sarbatori din luminoasa perioada pascala ne ajuta sa ne intarim sufleteste si trupeste, oferindu‑ne medicamentele sperantei si ale demnitatii, in fata tuturor neputintelor.

In vinerea Saptamanii Luminate primim medicamentul insanatosirii din ,,fantana cea pururea nesecata si invioratoare, pe Dumnezeiescul Izvor din care tasnesc suvoaie de apa (…) putere neimputinata si cu adevarat fara de moarte, care roureaza aratat inimile celor binecredinciosi.“12. Este darul Maicii Domnului, Doctorul neadormit, izvor de tamaduiri pentru toata lumea.

In Duminica a IV‑a dupa Sfintele Pasti coboram la scaldatoarea Vitezda cu toti cei bolnavi si marturisim: ,,Ca un mort neingropat fiind slabanogul, vazandu‑Te pe Tine a strigat: Miluieste‑ma, Doamne! ca patul meu mormant s‑a facut mie. Care‑mi este folosul vietii? Scaldatoarea oilor nu‑mi este de ajutor, caci nu am pe nimeni care sa ma arunce, cand se tulbura apele. Ci la Tine vin, Izvorule al tamaduirilor, ca si eu, impreuna cu toti, sa strig: Atotputernice, Doamne, slava Tie!“13.

De asemenea, in Duminica a VI‑a ne intalnim cu o noua marturie a invierii din boala orbirii si a luminoasei vindecari a unui orb din nastere, pentru a intelege ca Invierea Mantuitorului este atingerea Sa de ochii intunecati ai pacatuirii si puterea tamaduitoare de a‑L vedea real pe Hristos, Doctorul nostru, Care ne cheama sa‑I urmam exemplul in viata de zi cu zi. Dupa primirea luminii in ochii sai, orbul din nastere s‑a intarit in credinta si a implinit porunca lui Hristos, marturisindu‑L in lume ca Doctor si Mantuitor al sufletelor noastre.

Mai pronuntata este, in anul acesta 2012, prezenta vindecatoare a Mantuitorului in ,,spitalul obstesc al sufletelor noastre“14, Biserica, prin descoperirea darurilor si a medicamentelor spirituale, prin savarsirea frecventa a Tainei Sfantului Maslu si prin ingrijirea bolnavilor, prin inteleapta hotarare a Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe
Romane, ca marturie a luminoasei trairi in spatiul Invierii Domnului, in fiecare clipa a vietii noastre.

Sunt impresionante, mai ales in Postul Pastilor si in Arhiepiscopia noastra, marturiile invierilor sufletesti ale noastre, ale tuturor celor care savarsim sau participam cu evlavie si credinta la Taina Sfantului Maslu.

Rugaciunile si semnele dragostei aratate de Dumnezeu prin sfintitii slujitori din biserici si manastiri, de la capelele spitalelor sau din casele credinciosilor bolnavi, sunt sanse reale de vindecare sufleteasca si de inviere din boala pacatului. Asa se naste speranta in lupta cu raul si cu boala si, astfel, primim si ajutorul prin iubirea milostiva a Domnului, dar si prin generozitatea si bunatatea slujitorilor, ale medicilor si ale jertfelnicilor si evlaviosilor crestini!

Preaiubitilor,
Scrisoarea noastra indatinata de la Praznicul Sfintelor Pasti este o modesta marturie a bunatatilor covarsitoare ale Mantuitorului Inviat din morti, Care ne cheama pe noi, fiii Sai, din Biserica Sa de la Dunarea de Jos, la insanatosire sufleteasca si trupeasca, dar si la mai multa iubire milostiva, care este untdelemnul faptelor bune, din care izvoraste lumina propriei noastre invieri la o viata mai buna pentru noi toti.

Cat de luminoase sunt, in acest sens, indemnurile pe care le primim si le oferim tuturor in ziua Invierii de la „florile“ primaverii duhovnicesti ale societatii noastre, elevii si tinerii, care frecventeaza ora de religie in scoli si aplica armonios in familie, in biserica si in lume faptele credintei. Iata doar cateva astfel de marturii pascale, de suflet: ,,Consider ca reuniunea familiei in ziua de Pasti este una dintre cele mai importante caracteristici (ale sarbatorii Invierii Domnului – s.n.). Mergem la biserica sa ne curatam de pacate, sa uitam de suferinta si de probleme si sa putem medita in liniste (la sensul vietii – s.n.)“15.

,,Multi oameni nu cunosc cu adevarat sarbatoarea Pastilor (…) Adevarata sarbatoare a Invierii Domnului consta in marturisirea pacatelor si impartasirea cu Sfantul Trup si Sange al lui Hristos, pentru a-L slavi pe Dumnezeu cu sufletul curat“16.  ,,Observam ca aceasta sarbatoare este in concordanta cu natura. Cum primavara, intreaga natura revine la viata, tot asa si  Dumnezeu, prin Fiul Sau, a dorit sa aduca popoarele la credinta cea adevarata si trebuie sa iubim aceasta luminare sufleteasca si sa credem (in El – s.n.). Noi, credinciosii, asteptam aceasta sarbatoare luminata, in post si rugaciune, cu scopul mantuirii in lumina lui Hristos“17.

,,Prin Inviere, natura recapata culoare, sufletul omului este din nou salvat din negura pacatului de Preabunul Dumnezeu. In aceasta perioada a Sfintelor Pasti, gandurile noastre se inaripeaza catre cer si dincolo de cer. De asemenea, in aceasta perioada, stralucirea Sfintei Invieri se oglindeste peste natura, iar sufletul omului este scaldat de o liniste si de o mangaiere imposibil de exprimat in cuvinte; sufletului i se aprinde lumina intelegerii si se scurg lacrimile bucuriei pentru primirea Sfintei Lumini a Sfintei Invieri. Nu poate fi cuprins duhul Sfintelor Pasti fara a fi simtit si nu poate exista omul fara Sfanta Inviere si Dumnezeu“18.

,,Pentru noi, mirenii, aceasta sarbatoare ar trebui sa ne indrepte si sa ne calauzeasca pe drumul cel placut si duhovnicesc, pentru a avea fiecare o viata mai buna, traita in liniste, in pace si in iubire fata de Dumnezeu si fata de semeni“19.

Acestea sunt si gandurile, doririle si felicitarile Noastre catre toate sufletele crestinesti, din toate comunitatile oraselor, satelor si din casele binecredinciosilor slujitori ai sfintelor altare, ale iubitilor credinciosi si credincioase de aici sau plecati temporar in strainatate.

Sa marturisim cu totii binefacerea si luminoasa lucrare vindecatoare de suflete si de neputinte omenesti a Invierii Domnului si, cu sanatate, cu pace si in iubire frateasca si milostiva, asa sa zicem:

Hristos a inviat!
Adevarat a inviat!
Al vostru de tot binele doritor
si catre Domnul rugator,
Arhiepiscopul Dunarii de Jos

1.Canonul pascal, Cantarea a III-a, in Penticostar, E.I.B.M.B.O.R., Bucuresti, 1999, p. 16.
2. Canonul pascal, Cantarea a VII a, in Penticostar, ed. cit., p. 20.
3. Ibidem, p. 21.
4. Ioan 8, 12.
5. Utrenia Invierii, stihira la Laude, in Penticostar, ed. cit., p. 23.
6. Romani 6, 23.
7. Sfantul Grigorie Palama, Omilia XXXI, in P.G. 151, col. 388 BC, 1865.
8. Sfantul Chiril al Alexandriei, Comentariu la Epistola catre Romani, in P.G. 74, col.
789 B, 1863.
9. Sfantul Ioan Gura de Aur, Cuvant la Sfintele Pasti, in vol. „Predici la sarbatori imparatesti
si cuvantari de lauda la sfinti“, E.I.B.M.B.O.R., Bucuresti, 2002, p. 153.
10. Idem, Cuvant la Inviere, in vol. cit., p. 144.
11. Tit 3, 5.
12. Sedealna la Utrenia din vinerea Saptamanii Luminate, in Penticostar, ed. cit., p. 47.
13. Stihira la Vecernia Mare a Duminicii Slabanogului, in Penticostar, ed. cit., p. 131.
14. Sfantul Vasile cel Mare, Talcuire la Psalmi, in vol. „Omilii la Hexaemeron. Omilii la
Psalmi. Omilii si cuvantari“, in col. P.S.B., nr. 17, E.I.B.M.B.O.R., Bucuresti, 1986, p. 183.
15. Daliah Amayreh, clasa a XII a D, Liceul de Arta ,,Dimitrie Cuclin“ – Galati.
16. Stefana Lepadatu, clasa a IX a A, Liceul de Arta ,,Dimitrie Cuclin“ – Galati.
17. George Ionut Varban, clasa a XI a A, Liceul de Arta ,,Dimitrie Cuclin“ – Galati.
18. Iustina Buznea, clasa a XI a A, Liceul de Arta ,,Dimitrie Cuclin“ – Galati.
19. Gianina Maria Selcu, clasa a IX a A, Liceul de Arta ,,Dimitrie Cuclin“ – Galati.

 

.

• Cantari de Paste
  Publicat in : Cantari de Paste
• Pastorala de Sfintele Pasti 2009 - HRISTOS CEL INVIAT, BOGATIA VIETII NOASTRE a PF Daniel
  Publicat in : Invierea Domnului
• Joia cea mare
  Publicat in : Religie
• Mesia Inviat nu refuza pe nimeni
  Publicat in : Religie