Avatonul de la Frasinei. De ce nu au voie femeile in Manastirea Frasinei?

Avatonul de la Frasinei. De ce nu au voie femeile in Manastirea Frasinei? Mareste imaginea.

Avatonul este o lege-hotarare care interzice accesul femeilor intr-o anumita manastire ortodoxa. Cuvantul "avaton" inseamna "neumblat", el fiind folosit mai intai pentru a formula hotararea privind interdictia femeilor de "a umbla" pe pamantul Sfantului Munte Athos, unde, dupa cum bine se stie, locuiesc numai calugari si credinciosi de parte barbateasca.

Urmand traditiei monahale athonite, atat in randuiala tipiconala, cat si in cea de organizare interioara, "avatonul" a fost preluat si de unele manastiri ortodoxe din lume, precum: Manastirea Frasinei, Romania; Manastirea Sfantul Visarion din Dosikou, Grecia; Manastirea Sfantul Sava cel Sfintit, Israel. Pana in anul 1948, manastirile grecesti de la Meteora s-au aflat si ele sub un asemenea "avaton", anulat insa din pricina numarului tot mai mare de turisti; la manastirea Marea Meteora vin anual circa un milion de turisti.

Manastirea Frasinei, loc de sihastrie.

Manastirea Frasinei este singura manastire ortodoxa din Romania unde femeile nu au voie sa intre. Manastirea se afla in comuna Muereasca, judetul Valcea. Din localitatea Ramnicu-Valcea se merge pe drumul national 7 (drumul european 61), inspre Sibiu, cale de vreo 10 kilometri, pana in dreptul localitatii Gura Vaii, unde se face stanga, pana in localitatea Muereasca.

Primii calugari care s-au nevoit pe pamantul sfintit de la Frasinei au fost Ilarion si Stefan, doi pustnici care s-au retras in acest loc in anul 1710. Multa vreme, cei doi nevoitori au locuit intr-o chilie din lemn, unde aveau amenajat si un mic paraclis, unde se rugau. In toamna anului 1727, cei doi au mers la episcopul Inochentie al Ramnicului si Noului Severin, spre a lua binecuvantarea de a ridica un schit. Pe langa binecuvantare, cei doi au primit si o bucata de pamant, cu padure, pasune, livada si gradina. Schitul zidit de cei doi se pastreaza pana astazi, ca biserica de cimitir.

Sfantul Calinic de la Frasinei

In anul 1857, schitul din padurea de frasini avea sa fie vizitat de Sfantul Ierarh Calinic. Impresionat de linistea locului si de nevointa monahilor, episcopul va lua hotararea sa ridice aici o manastire. Astfel, in anul 1859 incep lucrarile de ridicare a unei manastiri, putin mai la vale de schit, sub Muntele Capatanii. La acea vreme, neexistand nici o cale de acces spre Schitul Frasinei, materialele de constructie au fost carate cu multa greutate, pe firul unei ape. Sfintirea bisericii va avea loc in data de 12 mai 1863, ea fiind inchinata Adormirii Maicii Domnului.

Avatonul de la Frasinei, binecuvantare, iar nu blestem !

Inca dintru inceput, Sfantul Ierarh Calinic a dorit ca in Manastirea Frasinei sa fie urmata pravila monahala athonita, o randuiala aspra si sfanta, pe care el o cunoscuse personal, facand o calatorie in Sfantul Munte Athos, mai inainte de a ajunge staret, la Manastirea Cernica. In aceasta privinta, sfantul va aduce din Muntele Athos pe ieromonahul Policarp Nisipeanu, unul dintre fostii sai ucenici.

Parintele ieromonah Policarp vine la Frasinei insotit de doi ucenici, ieromonahul Silvestru si ierodiaconul Lavrentie. Traditia si practicile athonite incep sa fie puse in practica odata cu instalarea noilor vietuitori. Din mila lui Dumnezeu, slujbele si privegherile de noapte, incepute de parintele Policarp si ucenicii sai, nu s-au intrerupt niciodata, pana astazi, potrivit dorintei sfantului ctitor.

Dorind a urma cat mai mult randuiala sfanta din Muntele Athos, pentru pastrarea linistii si a vietii aspre din noua manastire, Sfantul Calinic va prelua si "avatonul" athonit, care interzice femeilor sa intre pe teritoriul manastirii. Astfel, in data de 17 ianuarie 1867, el opreste intrarea femeilor in Manastirea Frasinei, asezand o piatra de legamant, la vreo doi kilometri mai jos de poarta manastirii.

Pe piatra de legamant a Sfantului Calinic sunt gravate, in litere chirilice, atat binecuvantari pentru femeile care vor pastra acest legamant, cat si blesteme pentru femeile care il vor incalca. Piatra de legamant originala se afla astazi in "Casa Memoriala a Sfantului Calinic", o constructie zidita mai inainte de ridicarea Manastirii Frasinei; potrivit traditiei, in aceasta casa a locuit sfantul ierarh, pe durata lucrarilor de ridicare a manastirii.

Pe piatra, citim urmatoarele: "Acest sfant locas s-a cladit din temelie spre a fi chinovie de parinti monahi si, fiindca din partea femeiasca putea sa aduca vreun scandal monahilor vietuitori acolo, de aceea sub grea legatura s-a oprit de la acest loc sa mai treaca inainte, sub nici un chip, parte femeiasca. Iar cele ce vor indrazni a trece, sa fie sub blestem si toate nenorocirile sa vie asupra lor, precum: saracia, garbavia si tot felul de pedepse, si iarasi celor ce vor pazi aceasta hotarare sa aiba blagoslovenia lui Dumnezeu si a smereniei noastre si sa vina asupra lor tot fericitul bine. Calinic, episcopul Ramnicului Noului Severin, 17 ianuarie 1867."

Randuiala lasata de Sfantul Calinic, de a nu se manca niciodata carne in manastire, de a nu intra niciodata femei si de a se face slujba de la miezul noptii si pana dimineata, este pastrata cu multa strictete. Cei care au incalcat aceasta randuiala aspra au fost aspru pedepsiti, inca din vremea Sfantului Calinic. Este cunoscut cazul unei fete din satul Muereasca, care, pascand oile, a trecut de hotarul statornicit de ctitor si s-a imbolnavit pe loc de epilepsie (duhuri necurate). Prin rugaciunile Sfantului Calinic, fata s-a tamaduit in chip minunat, ea ramanand pilda tututor acelora care ar indrazni sa incalce sfintele asezaminte.

La vreo doi kilometri mai jos de manastire se afla o biserica noua si cateva camere de oaspeti, intretinute de Manastirea Frasinei; acesta este locul unde se opresc femeile, pentru slujbe si pentru spovedanie. Cazarea si masa sunt gratuite. In fiecare duminica si sarbatoare, cate un duhovnic din obstea de la Frasinei coboara la aceasta biserica, pentru a indruma si spovedi pe femeile evlavioase. In restul zilelor, doi monahi pregatesc mancarea necesara tuturor femeilor aflate in calatorie la acest metoc al Manastirii Frasinei.

Teodor Danalache

Avatonul de la Manastirea Frasinei - Femeile

Despre autor

Teodor Danalache Teodor Danalache

Senior editor
718 articole postate
Publica din 30 Iulie 2009

27 Iulie 2012

Vizualizari: 46268

Voteaza:

5.00 / 5 din 2 voturi.

Comentarii (1)

  • Livia PetruPostat la 2014-01-05 03:01

    Buna ziua, Am fost si eu la biserica unde pot intra femeile si am mancat acolo cea mai buna ciorba de peste din viata mea. Slujba a fost minunata. Doamne ajuta!

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE