Sensul cuvintelor: Si ne lasa noua datoriile noastre, precum si noi am lasat datornicilor nostri

Sensul cuvintelor: Si ne lasa noua datoriile noastre, precum si noi am lasat datornicilor nostri Mareste imaginea.

 

 

Sensul cuvintelor: Si ne lasa noua datoriile noastre, precum si noi am lasat datornicilor nostri

 

 

a. Generalitati

Verbul "a lasa" de aci are sensul de a ierta. Cuvantul "datorie" are sensul de pacat. Insa, prin faptul ca Iisus nu a folosit termenul de "pacat", ci a ales un termen al carui prim sens este acela de "datorie", inseamna ca a dorit sa prezinte pacatul ca "da­torie" catre Dumnezeu. In acest fel, prin asimilarea pacatului la o da­torie catre Dumnezeu, sensul de pacat este largit, incluzand aici toate omisiunile de implinire de catre noi a voii lui Dumnezeu.

 

Cuvantul "precum (sau dupa cum)" din partea a doua a cererii este o conjunctie de comparatie care exprima o asemanare imprecisa.

 

Verbul "a lasa" din partea a doua a cererii in originalul grec se afla la timpul aorist, care exprima un act savarsit in trecut si pe care noi l-am tradus prin perfectul compus "am lasat". In acest fel, se pun in evidenta doua aspecte importante ale cererii. Primul este cel al raportului de precedere in timp a iertarii omului fata de iertarea lui Dumnezeu. Cel de al doilea aspect este cel al raportului de precedere in timp a iertarii omului fata de rugaciunea de cerere a ier­tarii catre Dumnezeu. In N. T. exista mai multe texte din care reiese ca iertarea crestinului fata de aproapele este o porunca (Matei V, 23- 24 ; Mateu XI, 25-26 ; Luca VI, 37). Implinirea acesteia da dreptul omu­lui de a se ruga la randul sau lui Dumnezeu pentru a-i ierta pacatele. Altfel, rugaciunea sa nu ar fi sincera ci ipocrita ca a robului nemilostiv (Matei XVIII, 23-35). Faptul ca iertarea noastra trebuie sa preceada cererii noastre de iertare catre Dumnezeu este exprimat clar in intelep­ciunea lui Sirah 28, 2-4 "Iarta nedreptatea aproapelui tau si atunci cand te vei ruga tu, ti se vor ierta pacatele. Omul care tine mania asupra omului cum poate sa ceara de la Dumnezeu vindecare ?".

 

b.  Continutul cererii - iertarea pacatelor

Faptul ca prin textul ce­rerii a cincea a R. D. cerem de la Dumnezeu iertarea pacatelor noastre este subliniat de toti comentatorii R. D. Acesta este sensul fundamental al cererii. Daca avem in vedere sensul largit de catre Iisus al notiunii de pacat si acela al notiunii religioase de "datorie", conform caruia pacat este si neachitarea datoriilor fata de Dumnezeu, adica neimplinirea voii lui Dumnezeu (cu alte cuvinte neimplinirea unui act pozitiv), atunci ce­rerea este inteleasa corect si pe deplin. Avand insa in vedere ca sensul pacatului din V. T., ca un act negativ care intr-un fel oarecare se opune fie lui Dumnezeu (razvratirea impotriva Lui) fie Legii Sale, este cel obis­nuit si in crestinism, atunci trebuie pastrata si subliniata caracterizarea pacatului ca "datorie" neachitata fata de Dumnezeu.

 

c.  Sensul sau caracterul temporar si eshatologic al iertarii pacatelor

In epoca mai noua a inceput sa se puna din ce in ce mai mult problema daca iertarea pacatelor pe care o cerem de la Dumnezeu prin R. D. se refera la o iertare eshatologica, cea care se acorda la judecata din urma, la o iertare zilnica, temporara, sau si la una si la cealalta.

 

In general se observa ca comentatorii mai vechi ai R. D. nu s-au preocupat in mod special de aceasta problema. Cu toate acestea, in unele comentarii ale acestora se gasesc diferite elemente referitoare la carac­terul temporar si eshatologic al iertarii pacatelor. De aceea putem im­parti diferitele comentarii ale cererii a cincea a R.D. (avand desigur drept criteriu atitudinea pe care o iau sau nu asupra problemei pe care o examinam in urmatoarele categorii).

 

A.  Comentarii in care nu se face nici o mentiune referitoare la ca­racterul temporar sau eshatologic al iertarii pacatelor.

 

B.  Comentarii din care reiese sensul temporar al iertarii pacatelor cerute din R. D., adica, ne rugam ca Dumnezeu sa ne ierte imediat si succesiv pacatele. In favoarea caracterului temporar al iertarii pacate­lor pledeaza urmatoarele argumente :

1)  Iertarea pacatelor noastre este pentru noi o necesitate tot atat de zilnica precum aceea a painii.

2)  Iertarea imediata si succesiva este un act real. In N. T. vedem ca Iisus iarta pacatele imediat (Marcu II, 5-11 ; Luca VII, 48 , 23, 43 ; Ioan VIII, 11). De asemenea, Iisus a fagaduit mai intai ucenicilor Sai pu­terea de a ierta pacatele (Matei 16, 19 si 18, 18) si apoi le-a dat aceasta putere (Ioan XX, 22-23).

3)  Daca crestinul trebuie sa ierte pe aproapele de 70 de ori cate sapte (Matei XVIII, 21-22), Dumnezeu va fi mai putin generos decat omul si va refuza iertarile succesive pentru a se rezuma la o iertare ma­siva la sfarsitul lumii ?

4)  Cererea a cincea este legata de cererea precedenta prin parti­cula de legatura "si", iar in acest caz, determinarea temporala din cere­rea precedenta "astazi" se poate aplica si la aceasta cerere, deoarece aceasta nu are nici o determinare temporala.

 

C. Comentarii in care se sustine ca iertarea pacatelor din R. D. are un sens eshatologic. Conform cu autorii acestora noi cerem actul suprem si final al iertarii parintesti, in favoarea acestui sens pledeaza urmatoa­rele :

a)  Timpul aorist al verbului cererii exprima un act unic, pre­cis si nu o serie de acte succesive.

b)  Partea a doua a cererii are legatura cu ultima judecata in fata tronului lui Dumnezeu, cand criteriul de judecata va fi comportarea omu­lui fata de semenii sai (Matei XXV, 31-46). Vezi si parabola robului nemilostiv (Matei XVIII, 21-35), care are de asemenea un caracter es­hatologic.

 

4. Comentarii din care reiese ca iertarea pacatelor din R. D. are un sens temporar cat si eshatologic, adica, noi ne rugam atat pentru ier­tarea zilnica cat si pentru iertarea finala care va avea loc la judecata finala.

 

Din expunerea de mai sus a argumentelor celor doua sensuri ale ier­tarii pacatelor (temporar si eshatologic) reiese ca ambele au o baza so­lida in invatatura N. T., insa ca nici unul nu se poate impune ca singu­rul posibil.

De aceea, in loc sa alegem intre cele doua sensuri pe care iertarea divina le are in invatatura N.T., socotim ca este preferabila interpre­tarea globala, deoarece in textul cererii nu exista nici un indiciu ca aceasta s-ar referi numai la un aspect al ei. Iar daca Domnul a formu­lat-o in sensul sau general, noi nu trebuie sa-i reducem acest sens. De­sigur ca noi crestinii traim in perspectiva judecatii de pe urma cand vom da socoteala pentru faptele noastre si ne rugam insa de pe acum sa fim iertati in acel moment. Ne rugam insa si pentru iertarea zilnica, deoarece numai curatati si reinnoiti zilnic putem sa ne desavarsim neincetat si sa traim ca adevarati copii ai lui Dumnezeu. In acest scop Dom­nul a instituit Sfintele Taine prin care ne acorda iertarea pacatelor si harul divin.

P.S. Damaschin



05 Octombrie 2006

Vizualizari: 4253

Voteaza:

Sensul cuvintelor: Si ne lasa noua datoriile noastre, precum si noi am lasat datornicilor nostri 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.



RETELE SOCIALE