Matei Basarab ar putea fi ingropat a doua oara, de data aceasta sub ruine 

Situatie grava in peisajul monahal valcean. O manastire veche de aproape patru secole ar putea fi distrusa in totalitate din cauza dinamitarii muntelui pe care se afla. Manastirea Arnota din comuna valceana Costesti este situata in apropierea unei exploatari de calcar. Practic, intreg muntele Arnota, parte a masivului Buila, este format din calcar, exploatarile incepand in anii 60. Deoarece calcarul se extrage prin dinamitarea muntelui, manastirea, cu o valoare de patrimoniu extrem de mare, a avut de suferit.

Exploziile au dus la fisurarea zidurilor si implicit, la distrugerea frescelor si a picturilor interioare si exterioare. La Arnota este inmormantat si ctitorul - marele voievod Matei Basarab. 

 

Totul a inceput acum 40 de ani

 

Miniera Ramnicu Valcea a inceput sa exploateze calcarul din muntele Arnota in urma cu mai bine de 40 de ani. Calcarul extras de aici este folosit de Uzinele Sodice Govora. Exploatarea carierei exercita un impact extrem de mare asupra mediului, care se accentueaza de la o zi la alta, facandu-i pe specialisti sa creada ca efectele vor fi unele devastatoare in viitorul apropiat. Peisajul din zona carierei este unul selenar, ecologizarea intregului munte ridicandu-se la sume fabuloase, pe care comunitatea locala nu le poate suporta. Autoritatile propun o serie de solutii pentru rezolvarea unei situatii extrem de grave. Astfel, conducerii Exploatarii Miniere i s-a propus mutarea carierei in alta parte, precum si incadrarea acesteia intr-o ambianta ecologica. De asemenea, se doreste infiintarea unui parc national, din care sa mai faca parte si Manastirea Bistrita.

 

Distrugeri

 
Consecintele dinamitarii haldelor de steril din munte se vad insa cel mai bine in cazul Manastirii Arnota. Zidurile batrane au fost fisurate, frescele vechi de sute de secole au cazut iar picturile de o valoare inestimabila s-au degradat iremediabil. In prezent, manastirea este sustinuta de schele interioare, pentru a nu se prabusi in capul preotilor. Daca nu se intervine in cel mai scurt timp, acest monument cuprins in patrimoniul national s-ar putea prabusi. Ceea ce nu au reusit patru secole, s-ar putea intampla din cauza inconstientei industriasilor.

 

Istoric

 

Manastirea Arnota, purtand hramul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil a fost ctitorita de Matei Basarab in anii 1633 - 1634, pe temelia unei biserici mai vechi. Conform unei legende, Basarab a zidit manastirea in comuna valceana Costesti deoarece, inainte de a fi domn, gasise scapare in aceste locuri, ascunzandu-se in stufarisuri de urmaritorii turci. Pridvorul cu turla i-a fost adaugat de catre Constantin Brancoveanu, la inceputul domniei lui. Tot el ii reconstruieste catapeteasma, o adevarata opera de arta sculpturala, si renoveaza pictura, fara sa o inlocuiasca pe cea originala. Usa bisericii, sculptata in lemn de castan, are o inscriptie in limba slavona: „Aceste usi le-a facut Constantin Brancoveanu vel-logofat”. Foarte valoros este si portretul lui Matei Basarab, realizat in 1644 de zugravul Stroe din Targoviste. In pronaosul bisericii actuale se afla doua morminte: cel al lui Matei Basarab, si mormantul lui Danciu vel-vornic, tatal lui Matei Basarab, fost ostean al lui Mihai Viteazul. 

Comori sub biserici

 

Valcea este unul dintre judetele cu un ridicat potential arheologic, de-a lungul anilor descoperindu-se aici dovezi incontestabile ale unei adevarate comori istorice. Dupa Valea Oltului, a venit acum randul zonei de sud a judetului sa fie „scormonit” de catre arheologii Muzeului Judetean. Numeroase biserici si manastiri sunt amplsate pe adevarate pesteri ale lui Aladin. Mai multi istorici au depus o serie de solicitari pentru a verifica daca sub aceste lacasuri de cult se afla ingropat aurul romanilor. La Ministerul Culturii sunt depuse solicitari in vederea efectuarii de cercetari arheologice asupra terenului din jurul bisericii Sfintii Voievozi din satul Slavitesti, comuna Sirineasa. Aici se doreste construirea unei noi biserici. Arheologii doresc amanarea inceperii constructiei, pana cand nu este verificata intreaga zona. Ei au indicii serioase ca acolo se afla o adevarata comoara. In cazul in care nu se va descoperi nimic, se va putea elibera si certificatul de descarcare de sarcina arheologica. Un alt loc in care se considera ca ar putea exista comori ingropate de stramosii nostri, este zona de protectie din jurul manastirii Dintr-un Lemn. Pentru a se putea elibera certificatul de descarcare arheologica, trebuie mai intai marcate vestigiile si etapele de construire a ansamblului respectiv. O solicitare de restaurare este depusa si in cazul bisericii Sf. Nicolae din comuna Zatreni, a carei constructie a inceput in anul 1734. Solicitarile vin din partea Directiei Monumentelor Istorice, pentru executarea unor sapaturi arheologice, intrucat se crede ca in zona ar putea fi descoperit un ansamblu de vestigii istorice extrem de valoroase. Aici mai sunt necesare si lucrari de consolidare a structurii prin injectari de mortar si var, executarea unei carcase, eliminarea igrasiei, sistematizarea verticala a incintei bisericii, refacerea sarpantei, a jgheaburilor si burlanelor, iar in interior se impune restaurarea picturilor.

 

 Ziarul de Valcea

.