Tabara de creatie - Dunarea si Dobrogea Crestina


Tabara de creatie "Dunarea si Dobrogea Crestina" 

Manastirea Dervent 16-31 iulie 2007

Manastirea Dervent a gazduit in luna iulie a anului trecut, a doua editie a Taberei de creatie si arta crestina - "Dunarea si Dobrogea crestina". Misiunea artistilor a fost aceea de a crea opere de arta, inspirati de cele vazute in locurile vizitate in aceasta perioada, cum ar fi: Cetatea Adamclisi, Ansamblul monahal de la Basarabi, Manastirea Pestera Sfantului Apostol Andrei, insula Pacuiul lui Soare, cateva sate dobrogene, dar si de nenumaratele marturii arheologice descoperite in cele doua cetati bizantine - Dervent si Pacuiul lui Soare - aflate in complexul muzeistic din incinta manastirii.

Pe parcursul a trei saptamani, artistii si monahii manastirii si-au impletit ascultarile. Au fost zile de arsita, zile in care cu greu se putea respira. Cele doua atmosfere, una de creatie, mai tumultoasa, si cealalta, de autentica viata duhovniceasca, cu slujbele conform tipicului monahal, s-au imbinat fara a-i impiedica pe artisiti sau pe calugari sa-si desfasoare activitatile lor.

Doi plamani care s-au sincronizat prin respiratia lor in crearea unei stari de spirit binefacatoare, a unei ambiante benefice.

S-a pictat in incinta muzeului, iar unii dintre artisti au ales "Casa taraneasca" aflata in apropierea arhondaricului de pe latura nordica a incintei manastirii. Sculptorii au lucrat in aer liber.

Casa taraneasca

Fiind la a doua editie, majoritatea artistilor se cunosteau din anul precedent, ceea ce a facut ca in aceasta perioada toti sa se simta ca-ntr-o familie regasita. Am remarcat, chiar de la inceput, ca fiecare avea rostul lui, lucrarea lui, nu se asemana stilul unuia cu al altuia. Erau total diferite, fara intersectii. Si totusi, grupul, asa cum a remarcat si organizatorul taberei, domnul Nicolae Ispas, a fost omogen.

N-am vrut sa-i inoportunez cu prezenta mea, dar n-am avut incotro si le-am spus ce vreau sa fac. Le-am cerut sa ma ingaduie in preajma lor si am promis ca voi incerca sa nu le stanjenesc lucrarea cu curiozitatea mea pentru a afla cat mai multe din impresiile lor.

Am inceput cu cei doi pictori bulgari, din Silistra - tata si fiu - Yordan si Roman Kissiov, pe care i-am gasit pictand in "Casa taraneasca" din preajma manastirii. Roman ca de altfel si Elena Dinu au fost mezinii taberei. Impreuna cu Elena Dinu, prin nenumarate tatonari, am incercat sa patrundem cat mai in profunzime in mistica lucrarilor pictorilor bulgari.

Am aflat astfel ca Yordan Kissiov a fost foarte influentat de zona Dobrogei, utilizand simbolul pamantului spre a sublinia in felul acesta locatia in care se afla, faptul ca este un taram si un locas sfant, ca pamantul din zona este considerat a fi sfant. A crescut in Dobrogea si a locuit intr-o casa asemanatoare, din chirpici, varuita, exact cum apare in lucrarea sa "Crucea" in care simbolistica pamantului este aceea de materie universala, datatoare de viata, este lutul creatiei.

Tabara de creatie Dunarea si Dobrogea Crestina

Simbolul central al crucii este painea dobrogeana, painea care se obtine cu truda si jertfa, painea cea de toate zilele, ca un dar, este trupul lui Hristos care ni se imparte, ni se daruieste; painea asezata central pe cruce, ca un Hristos rastignit.

Necesitatea de apa este tema celuilalt tablou "Izvor", in care este infatisat izvorul din apropierea manastirii, izvorul datator de apa sfanta (al Sfantului Apostol Andrei), o oaza de apa vie inconjurata de desert, pamant arid. Sufletele noastre sunt in aceeasi stare de necesitate de apa, precum acest pamant crapat. Avem nevoie de acea apa vie si datatoare de viata, salvatoare si purificatoare. Sufletul chinuit tinde sa razbata spre acest ideal.

De la Roman Kissiov am aflat ca-i acorda mamei o foarte mare importanta, fiind interesat de puterea si forta calitatii de mama, ca axa, ca persoana responsabila ce mentine unitatea in familie. Culoarea rosie este predominanta si datorita bogatiei simbolurilor acestei culori, in aceasta lucrare exprimand legatura stransa, de sange, intre membrii unei familii, simbolistica ce poate fi regasita si in icoane.

Tabara de creatie Dunarea si Dobrogea Crestina

In lucrarea "Rugaciuni", Maica Domnului tinand in brate pe pruncul Iisus, este reprezentata ca fiind o femeie puternica. Cele doua personaje sunt asezate undeva central, sustinand impreuna crucile inconjuratoare si textele ce apar scrise deasupra - rugaciuni obisnuite, citate din Biblie -, sunt trancendente si universale, inaltandu-se spre cer.

Tema celeilalte lucrari, este legata de calitatea umana a omului, in general, si a lui Hristos, Care intrupandu-Se, S-a sacrificat pentru noi. Aceasta iese in evidenta datorita simbolului reprezentat cu negru - pentru ca se vrea a fi puternic -, care nu este asezat central - ca si cum ar putea fi oriunde -, "inceputul si sfarsitul".

Tabara de creatie Dunarea si Dobrogea Crestina

Albastru utilizat nu este albastru cerului ci este un albastru mai mult chimic. Materialul folosit in principal a fost lutul, pamantul dobrogean, sustinand astfel ideea de pamant sfant, pentru ca locul nu este unul oarecare ci este unul plin de energie. Ochii care nu au forma, nu au irisi, ce se vor a fi ori pesti - ca prim semn al crestinatatii, gasit in catacombe -, ori ochi decupati din pamant, subliniaza necesitatea de a capta, de a trece dincolo de ei, de-a respira cumva catre inalt, de a transcende, albul folosit in redarea lor fiind o culoare neutra, de transcendenta.

"Locul acesta, marturisea Roman Kissiov, te ajuta sa te interiorizezi si sa cauti in cotloanele cele mai umbroase ale sufletului cate ceva din perceptia despre divinitate."

Pictorita Victoria Dedu a preferat si ea linistea din "Casa Taraneasca". Intr-una din camarutele cu pereti de chirpici in care am gasit-o, s-a lasat in voia amintirilor din copilarie, exclamand: "Iubesc Dobrogea! Bunica din partea tatei a fost dobrogeana. L-a cunoscut pe bunicul meu, care era aroman, la un targ. Bunica era mititica iar bunicul era de doua ori cat ea".

           Tabara de creatie Dunarea si Dobrogea Crestina             Tabara de creatie Dunarea si Dobrogea Crestina

Aceasta origine a facut ca in timp, sa se intoarca in spatiul dobrogean pe care l-a inteles si l-a redat in nenumarate tablouri realizate nu numai in taberele de la Dervent. Imi vorbea cu lux de amanunte despre ele: "Dobrogenii isi recunosc spatiul in picturile mele. Chiar parintelui Visarion i s-a intamplat sa exclame privind una din lucrari: "Iata fantanita!" Lumina din tablourile mele este foarte calda si pasnica, e ca o paine aburinda.

Aici la manastire, de dimineata si pana noaptea si chiar noaptea daca stai, lumina schimba peisajul si cerul. Luna apare in locuri care-i nedumeresc si pe calugari. Aburii apei, caldura o fac sa-si schimbe culoarea. Iarna toate sunt violete, dar tind tot catre galben, catre culorile calde si sensibile, fata de culorile care sunt mult mai crude in Bucuresti. Una din lucrari este o amintire de la plimbarea din prima seara, cu colegii, pe dealuri, prin sate si locul din fata manastirii, locuri ce merita sa fie vazute, parca tremura si sunt ca o fiinta vie, culorile sunt de bucurie. In satul dobrogean este foarte multa piatra - piatra pe care o gasim si sub cupola pesterilor rupestre: Complexul de la Basarabi, Pestera Sfantului Apostol Andrei -, la Pacuiul lui Soare arcada este acolo unde se presupune ca a fost cupola vechii Mitropolii, pietrele de la Adamclisi, toate aceste locuri pe care le-am vizitat impreuna cu parintele staret Andrei le-am redat in mai multe tablouri sinteza a imaginilor pe care le-am vazut. Un alt element reprezentat este crucea: crucea de piatra cu mai multe cruci care sunt impletite ca si spicul de grau, pe centru, care iradiaza o lumina pastelata. Spicul de grau este o multiplicare a crucii, este un simbol foarte vechi al crucii. In Dobrogea crucile fac parte din gardul de piatra din jurul caselor, sunt asezate in gard, sfintindu-l astfel. Mai toate fantanile care sunt in general pe orinzontala, ca un jgheab, au cate o cruce deasupra. De altfel, in Dobrogea, sunt multe cruci, cum ar fi: Crucea de la Coslogeni, crucile de la Dervent, nenumarate incrustate pe peretii vechilor vetre monahale: pesteri, cetati, bazilici."

Nenumarate sunt si lucrarile inspirate de spatiul dobrogean pe le-a realizat pictorita Victoria Dedu de-a lungul fructuoasei sale cariere.

Iulia Radu, s-a numarat si ea printre mezinii taberei; s-a aflat pentru prima data in aceste locuri care i-au inspirat mai multe lucrari. Le-a apreciat ca fiind o depasire valorica a celor anterioare, pentru ca zilele si noptile petrecute aici i-au permis contactul cu taramuri necunoscute. In cele trei variante ale compozitiei "Arma pacii" a redat, compunand si recompunand, elementele vazute: melci, scoici pietrificate de mii de ani, cruci, cat si elementele simbol: sulita si otetul din momentul Rastignirii, vinul si painea - jertfa Sfintei Liturghii, Crucea tamaduitoare de la Dervent. Asezate alaturi, aceste trei variante pot deveni un triptic ce contine o diagonala ascendenta spre infinit, preinchipuirea unei directii pe care a dobandit-o in acest loc.

Cealalta lucrare a ei "Sensuri", implineste cautarile ei. Inspiratia i-a venit intr-o seara cand, privind pe geam luna, care se stilizase in doua raze perpendiculare, s-a intruchipat in cruce. Atunci i-a venit in minte citatul: "Cine vrea sa ma urmeze, sa-si ia crucea sa ." Astfel a stabilit si un sens pe directia gasita in tripticul anterior, acela de a se ridica, de a se inalta in tot ce va realiza de-acum inainte.

Pe Noemi Kusztos am intalnit-o la parterul muzeului, incercand sa redea atmosfera "Cinei celei de Taina".

Tabara de creatie Dunarea si Dobrogea Crestina

Ea a gasit in curtea manastirii olane din ceramica, tigla care se foloseste in Dobrogea. "Sunt de alta factura decat cele care se folosesc la noi, in Transilvania", a precizat. Ea a pictat pe treisprezece tigle pe cei doisprezece apostoli ai Mantuitorului, pe a treisprezecea reprezentadu-L chiar pe El.

Tabara de creatie Dunarea si Dobrogea Crestina

Ansamblul ar fi constat din doua lespezi mari pe care sa se aseze cate sase apostoli, iar Mantuitorul sa fie asezat in asa fel incat sa formeze un triunghi. Intamplare sau nu, una din tiglele cu apostoli s-a spart si astfel, ca si Iuda, va aparea izolata si crapata. In timp ce aranjam piesele pentru vernisaj, Noemi imi relata despre impresiile locului: "Spatiul in care suntem iti da linistea necesara ca sa poti sa pictezi" Asa se face ca in lucrarea "Fereastra" oricine vrea sa patrunda in tainele credintei, poate urma acel drum, chiar ea insasi se vede pasind pe el.

Un drum protejat de Heruvimi fara chipuri, nepersonalizati astfel, de ingeri pazitori. "E drumul nostru sau Calea noastra de a gasi Adevarul. E poate prea mult spus pentru niste oameni de rand, cum suntem noi. Cred ca fiecare dintre noi, sau cel putin eu, incerc sa caut, si caut, si caut, si poate la un moment dat voi gasi ceva important, nu se stie."

In lucrarea sa "Arborele vietii", pictorul Sorin Ienulescu a revenit la o preocupare mai veche a sa copacul, desi primul element care a declansat ideea realizarii acestei lucrari a fost clopotul manastirii.

Tabara de creatie Dunarea si Dobrogea Crestina

"Am plecat de la clopot, care este specific Derventului, in sensul ca l-am localizat, la scara, destul de naturalist, intr-un anumit moment, pe care l-am considerat simbolic si a fi potrivit, din punct de vedere plastic, in relatie cu celelalte elemente din iconografie, care sunt recunoscute si stiute in toata lumea."

Tabara de creatie Dunarea si Dobrogea Crestina

In registrele pe care le-a creat a rememorat etape din istoria crestinismului. Cele doua registre de la baza reprezinta doua infatisari ale pacatului: marul - "pe care l-am rezolvat cat am putut de naturalist, in sensul ca tocmai din cauza ca raul nu are spirit, este foarte organic, imbie, declanseaza situatii nefericite", marturisea pictorul -, si balaurul rapus de Sfantul Mare Mucenic Gheorghe. Balaurul insangerat este reprezentarea raului distrus de o forta spirituala, a fost asezat la baza, ca punct de plecare, de inceput din nimic. Artistul vede o identificare a raului cu nonexistenta, cu neantul. In registrele superioare se produce o evolutie, prin sacrificiul Sfantului Ioan Botezatorul, deasupra fiind reprezentata apa Iordanului, apoi crucea, pestele - stilizat intr-o grafie foarte veche, primitiva, din inceputurile crestinismului; acest semn a fost preluat de pe o piatra aflata in muzeu -, mana care binecuvanteaza, porumbelul si un simbol crestin mai abstract: rosul, care este in acelasi timp si modern, regasit si in culoarea unei flori decorative.

Tabara de creatie Dunarea si Dobrogea Crestina

"M-a interesat simbolul fiecarui element in parte, pus prin juxtapunere unul langa celalalt. Am avut grija sa fie lucrat mai mult sau mai putin ca sa poti sa citesti imaginea, fiind singurul compromis, intre ghilimele spus, pe care l-am facut."

Aceeasi tema, a arborelui vietii, se regaseste si intr-o alta lucrare in care Mantuitorul din centrul vitei a fost simbolizat prin cele doua litere grecesti, alfa si omega, simbolul clopotului simplificat fiind usor de recunoscut. "Clopotul trebuie sa se afle inconjurat de o aura, spunea pictorul Sorin Ienulescu; am creat un contrast clar-obscur din doua motive: pentru o mai buna citire a imaginii, din punct de vedere plastic, adica ajut privitorul si nu in ultimul rand creez, hai sa nu zic neaparat starea spirituala, dar si emotia necesara specifica temei care o are simbolistica crestina, religioasa."

Domnul Nicolae Ispas, aflat in aceasta tabara intr-o dubla calitate de organizator si pictor, a punctat cateva din momentele mai importante din aceasta perioada: "M-am ocupat de organizare, am intocmit un catalog de expozitie, am facut poze, am stabilit legaturile cu parintele staret Andrei, cu domnul director (al Muzeului Dunarii de Jos Calarasi) Neagu, cu personalul manastirii.

Tabara de creatie Dunarea si Dobrogea Crestina

Trebuie sa fii atent cu toata lumea, sa rezolvi problemele colegilor, sa stabilesti o ordine, o logistica, sa le pui la dispozitie materiale necesare lucrului, material documentar, carti, fiind ajutat mult de parintele Visarion. Probleme mari n-au fost, grupul fiind omogen. S-a lucrat mult, nu s-a pierdut vremea, s-a lucrat efectiv realizandu-se multe lucrari de calitate. Eu pot spune ca sunt multumit de ce s-a intamplat aici. Sunt niste oameni minunati, ii cunosteam dinainte aproape pe toti, inafara de cativa mai tineri si de artistii din Bulgaria. Anul acesta a fost o tabara mai mare, 25 de participanti. Excursiile au fost organizate de catre parintele staret cu doua masini de la manastire si am avut si noi masina noastra cu care am venit. Am vizitat Cetatea Adamclisi, Manastirea Pestera Sfantului Apostol Andrei cu pestera, vechea Cetate bizantina de la Pacuiul lui Soare, mai multe sate dobrogene unde am fost puternic impresionati de saracia lucie din aceste locuri.

Ne dorim sa venim si la anul pentru ca idei sunt multe dar intr-o perioada de doua saptamani timpul este scurt ca sa le poti implinii pe toate. Multe proiecte au ramas si pentru la anul. Vom mai lucra intre timp, pana la expozitia din Bucuresti, ca sa mai completam cu lucrari, si sper ca va fi, hai sa nu zic un succes, dar sper ca ne vom prezenta publicului cu niste dovezi crestine vechi, autentice, cu lucrari mai inedite fata de ceea ce se face in arta plastica contemporana. E o zona mai delicata, evlavioasa.

Am venit aici pregatiti sa nu dorim mai mult decat se poate oferi, fiind regim de manastire si cunoscand totodata ce se intampla aici, pentru ca am mai fost, i-am pregatit dinainte si pe colegii mei ca sa nu doreasca mai mult decat s-ar cuveni sa li se ofere. Fiecare a dat ce-a avut mai bun, ii apreciez deopotriva pe toti colegii, pretuindu-i pe toti, fara sa fac ierarhizari, caracterizandu-i ca fiind: "O echipa de artisti la lucru, din toate generatiile, de la tineri absolventi pana la pensionari."

In calitate de pictor, domnul Nicolae Ispas a expus la vernisaj doua lucrari inspirate de simbolistica crucii. In lucrarea "Arhetip" a pornit de la vesmintele preotesti, ca suport pe care se proiecteaza semnul crucii ornamentata cu vechi simboluri bizantine. In cealalta lucrare, suportul este mai aerisit, facand mai pregnant simbolul crucii relicvar, datorita unor contraste puternice galben - negru, foarte frumoase.

Tabara de creatie Dunarea si Dobrogea Crestina

Pentru sculptorii veniti in aceasta tabara - Alexandru Paraschiv, Doru Dragusin, Nicolae Istrate, Bolea Aurelian, Breza Bogdan, Iepure Mircea, Breza Mara, Budet Eugen -, blocurile de piatra au fost aduse din zona, cu cateva saptamani inainte de inceperea taberei.

In cele trei saptamani de arsita, sculptorul Doru Dragusin a realizat doua icoane mari sculptate in marmura, reprezentandu-i pe Iisus si pe Maica Domnului cu pruncul, si un Heruvim sustinut de un stalp ornamentat cu motivul vitei de vie.

Tabara de creatie Dunarea si Dobrogea Crestina

Incercand sa aflu impresiile lasate de aceasta tabara, am aflat: "Sunt la a doua tabara in locul acesta. Cand vii si lucrezi ceva intr-o tabara, parca anul urmator te gandesti cam ce-ar merge pe urmatorul "deal", sau pe urmatoarea "vale" sau in urmatorul spatiu. In timp lucrurile se sedimenteaza si cauti sa faci lucruri care sa traiasca. E greu sa pui in balanta tabere. Starea de creatie, munca noatra, a fost putin infranata de caldurile foarte mari. Am fi vrut sa lucram toata ziua dar nu puteam respira de caldura. In zilele de sarbatoare, duminicile, de asemenea nu puteam lucra.

Taberele organizate intr-o manastire te pun pe o cale buna, pentru ca lucrurile astea trebuie respectate, te fac sa gandesti ca trebuie sa respecti aceste sarbatori, ca niste buni crestini. Majoritatea artistilor au cautat sa creeze opere crestine, sa aduca lucrurile prin imaginea pe care au creat-o, mai ales in sculptura, nu putem sa ne permitem sa facem un rombus figurativ, decat un simbol figurativ. In general sculptura care este practicata in ortodoxie, este "relieful", cel mult "altorelieful" - relief inalt, dar relieful este singura exprimare si in pictura cel mai mult. Pictorii sunt favorizati. Am vizitat multe zone care sunt remarcabile prin departarea in timp, de viata noastra cotidiana si prin seva pe care ne-o dau; este ca atunci cand un arheolog foreaza in soluri si gaseste diferite straturi unele moi, altele foarte dure, altele mai maloase, apoase, mai nisipoase, asa-i si viata oamenilor.

Dar ca si in cultura: sunt culturi puternice, apoi slabite, influentate, apoi se revine cu o forta de cultura. Daca ne gandim bine la istoria neamului nostru romanesc, cum s-au descoperit tablite de peste 7000 de ani in urma, si daca am putea fora mai adanc s-ar descoperi relicve din perioada civilizatiilor de la Cucuteni, de la Gumelnita, pe care le putem considera culturale, de o mare perfectiune in forma si desen. E minunat! Am avut ce prelua! Toate acumularile din aceasta tabara germineaza si ajung ca o sinteza si in formele acestea figurative, transformandu-se intr-o foarte frumoasa expresie a spiritului, a credintei noastre ortodoxe, care este o credinta de esenta pe acest pamant. Este o credinta modesta, smerita, asa cum se poate remarca si in imaginea de copil a lui Iisus - din icoana in marmura a Maicii Domnului cu Pruncul -, un copil care este foarte afectuos fata de dulcea sarutare, ce isi imbratiseaza mama cu degetelele lui, cu gingasia lui.

         Tabara de creatie Dunarea si Dobrogea Crestina           Tabara de creatie Dunarea si Dobrogea Crestina

In reprezentarea Maicii Domnului este totodata si pasiune si ratiune. In calitatea sa de mama, este ca un mentor permanent, care-si indeamna copilul sa inteleaga lucrurile asa cum sunt, precum o closca care are o mie de semne pentru puii ei, dar atunci cand e gaina nu le cunoaste. Cand e mama stie tot."

Finalul taberei a fost incununat de expozitia lucrarilor de arta realizate in aceasta perioada. Ele s-au adaugat celor deja expuse din anul precedent. La vernisaj, ca oaspete de seama a fost prezent si IPS Teodosie. Vadit impresionat de lucrarile expuse si de atmosfera minunata din incinta manastirii, Inalt Prea Sfintia Sa s-a adresat celor prezenti:

"Iubiti artisti, iubiti credinciosi,

Este o realizare care ne improspateaza sufletele. Cat de armonioasa este arta aceasta, si prin culoare dar si prin modul de a infatisa imaginile, de a pune in legatura pe unele cu altele, acestea toate adresandu-se sufletelor noastre. Un artist cand creeaza se sarguieste sa se concentreze mai mult ca oricand. In fiecare zi facem lucruri obisnuite, ca dintr-un reflex. Cine se dedica unei opere de arta nu mai face lucruri obisnuite ci isi face o imagine a sufletului sau; iar arta aceasta unde vedem chipuri si atatea interpretari ale unor situatii din viata noastra, acestea toate nu arata altceva decat o transcendenta de la sufletul nostru catre Dumnezeu. Arta religioasa, aceasta cromatica a culorilor te determina intr-adevar sa-ti aduni toata mintea si dupa aceea, dupa ce te-ai adunat, sa astepti inspiratia. Nici un artist nu poate sa creeze fara inspiratie. De aceea, iata, toate acestea sunt opere ale unor oameni care au lucrat intr-o atmosfera de rugaciune, la o manastire, pentru ca inspiratia vine mai lesne, inspiratia este in mediul cel mai prielnic. Si vreau sa le multumesc tuturor celor care au poposit aici ca sa creeze opere de arta in care, de fapt, si-au ascuns pecetea sufletelor lor. Se cuvine sa va adresez sincere felicitari."

Sa multumim intregii obsti a manastirii, parintelui staret Andrei indeosebi, caci prin intelegerea si discretia cu care a condus bunul mers al vietii celor din manastire, in aceasta perioada, a adaugat la patrimoniul cultural al manastirii noi valori spirituale.

Vezi : Tabara de creatie: Dunarea si Dobrogea crestina 2007 - VIDEO

.

10 Iulie 2008

Vizualizari: 8512

Voteaza:

Tabara de creatie - Dunarea si Dobrogea Crestina 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE