O treime din numarul total de decese la nivel mondial este cauzata de bolile cardiovasculare, care constituie astfel principala cauza de deces pe plan mondial. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, exista peste 300 de factori de risc asociati cu bolile cardiovasculare si accidentul vascular cerebral, acesti factori de risc afectand in prezent oamenii din intreaga lume.

Contrar unei convingeri generale potrivit careia bolile cardiovasculare afecteaza in special barbatii din tarile dezvoltate, peste 80% din decesele produse de bolile cardiovasculare au loc in tari cu un nivel mediu si scazut de trai, aproape in mod egal in randul barbatilor si al femeilor.

Durerea in piept, oboseala si alte simptome ale problemelor de inima sunt extrem de evidente si cunoscute de toata lumea. Unele boli cardiovasculare (de ex. hipertensiunea arteriala) se pot dezvolta fara ca persoana sa-si dea seama si pot ramane timp indelungat fara simptome. Altele (infarctul miocardic), dimpotriva, se pot manifesta intr-un mod dramatic printr-un stop cardiorespirator sau printr-o insuficienta cardiaca.

Totusi, cel mai adesea, simptome evocatoare marcheaza evolutia unei boli cardiace. Poate fi vorba de:
- o respiratie dificila, anormala, in timpul eforturilor fizice,
- de palpitatii (impresie anormala de a-ti simti bataile propriului cord),
- de sincope (incetare subită –temporara/momentana sau definitiva) a funcției inimii, cu intreruperea respiratiei si pierderea sensibilitatii si a miscarilor voluntare), deseori datorate unei incetiniri excesive a batailor cordului sau unei prabusiri a debitului cardiac,
- de scaderea tensiunii arteriale sau
- de angina pectorala.

Alte semne, insa, nu te duc cu gandul nici macar aproape de disfunctionalitatile cardiace.

Cardiopatia ischemica este boala coronariana ischemica cea mai frecventa si cea mai importanta cauza de deces pe plan mondial. In limbajul obisnuit este echivalenta, deseori, cu angina pectorala sau cardiopatia ischemica dureroasa, conexiune care este incorecta din punct de vedere stiintific si care poate genera confuzii periculoase.

Cardiopatia ischemica este boala care afecteza arterele coronare si datorita careia acestea se ingusteaza. Astfel scade cantitatea de sange care iriga muschiul inimii si acesta nu mai primeste cantitatea optima de oxigen, acizi grasi si glucoza. Acest fenomen de reducere a fluxului de sange prin arterele coronare a fost numit in limbajul medical ischemie. Modificarile cardiace produse de ischemie sunt desemnate prin termenul cardiopatie. In majoritatea cazurilor ischemia se produce din cauza micsorarii calibrului arterelor coronare datorata spasmelor musculaturii netede din peretii lor sau datorata formarii placilor ateromatoase.

Un episod de angina pectorala exprima o nevoie mai mare de oxigen a unei parti din muschiul inimii. Acest necesar mai mare de oxigen este temporar, de scurta durata (de ex., in timpul unui efort fizic intens, cand inima are nevoie de mai mult oxigen). Angina pectorala nu inseamna infarct miocardic, dar existenta ei creste riscul producerii unui infarct. Durerile apar dupa efort, mese copioase, expunere la frig si atmosfera poluata, iar in cazuri avansate apar chiar si in repaus sau noaptea in somn. Senzatia de durere este resimtita ca si cum pieptul ar fi cuprins intr-o menghină. Alte persoane descriu aceasta senzatie ca pe o arsura, ca pe o ruptura interna sau ca o crampa care creste si apoi scade in intensitate. Durerea urca de cele mai mult ori pana la nivelul maxilarului, gatului si iradiaza de obicei la nivelul umarului stang, a bratului stang, iar uneori pana la nivelul palmei sau al ambelor brate. Uneori, durerea resimtita poate ajunge pana in zona spatelui. Durerea cedeaza la repaus sau la administrarea de nitroglicerina dupa cca. un sfert de ora, reaparand la efort, prin blocarea respiratiei, sughit, varsaturi etc.

Daca o artera coronariana se ingusteaza cu 60-70% este foarte posibil ca angina sa fie stabila, in timp ce blocarea intr-o proportie mai mare de 70% a arterei poate suna infricosator. Recomandarile in aceste situatii sunt odihna si urmarea un tratament adecvat.

Cand un cheag cauzeaza ingustarea severa a unei artere persoana se afla in pericolul de a suferi de angina pectorala instabila. Acesta poate fi un semnal al faptului ca poate suferi un atac de cord in orice moment. Aproximativ 20% dintre persoanele care sufera de angina instabila vor avea un atac de cord in cel mult doua saptamani de la acest eveniment.

Infarctul miocardic (atacul de cord) se produce de obicei cand fluxul de sange spre o parte a muschiului inimii este intrerupt brusc si definitiv, de cele mai multe ori prin aparitia unui cheag de sange in interiorul vasului. Daca acest cheag nu se dizolva (prin tratament de urgenta sau, mai rar, de la sine) acea parte a muschiului inimii, irigata de vasul blocat, moare.

Majoritatea persoanelor considera ca pot suferi un infarct miocardic doar in ultimele decade ale vietii. Nimic mai fals! Varsta la care apare primul infarct miocardic este intr-o continua scadere.

Toate vasele de sange fac ateroscleroza; acest proces incepe inca din copilarie. La maturitate, vasele de sange incep să se ingroaae mai mult sau mai putin, in functie de anumiti factori de risc: fumat, obezitate, hipertensiune arteriala, hipercolesterolemie, diabet zaharat şi factori genetici. Ocazional, factorii de stres pot declansa un infarct miocardic. Nu toate persoanele prezinta aceleasi simptome in infarctul miocardic. Cele mai comune sunt: durerea retrosternala, dispneea, oboseala inainte cu citeva zile de infarct. O persoana care are angina realizeaza ca crizele anginoase au devenit mai frecvente si mai severe. Greata, sincopa, transpiratiile abundente bruste, senzatia de presiune cardiaca si pierderea cunostintei sunt alte semne si simptome care se regasesc frecvent la pacientii cu infarct miocardic.

Ateroscleroza se caracterizeaza prin prezenta de depozite de grasime pe peretele arterelor (placi de aterom) care jeneaza circulatia sangelui. Aceasta boala poate afecta arterele inimii (coronarele), care in acest caz sunt incapabile sa-i furnizeze acesteia sangele oxigenat de care are nevoie. Ateroscleroza coronariana constituie prima cauza de mortalitate in tarile occidentale. In stransa legatura cu aparitia aterosclerozei sunt nivelul sangvin de LDL colesterol (sau colesterolul rau), cel care favorizeaza aparitia placilor de aterom si HDL colesterol (sau colesterolul bun) care protejeaza organismul impotriva aterosclerozei.

La debut, ateroscleroza nu produce in general nici un simptom. Prezenta ei poate fi relevata printr-o durere toracica asemanatoare unei constrictii si declansata deseori de un efort fizic (angor pectoris) sau printr-un infarct miocardic. Ateroscleroza poate afecta si alte artere, in special pe cele ale creierului, in acest caz existand un risc crescut de accident vascular cerebral si pe cele ale membrelor inferioare, ce presupune un risc de reducere sau oprire a circulatiei arteriale la acest nivel (ischemie). Factorii de risc in aparitia aterosclerozei (fara a fi limitativi) sunt reprezentati de: varsta inaintata, hipertensiunea arteriala, colesterolul total crescut (pe seama LDL-ului colesterolului), HDL- colesterolul scazut, diabetul zaharat, obezitatea (circumferinta abdomenului mai mare de 102 cm la barbati si 88 cm la femei).

Hipertensiunea arteriala reprezinta o crestere a valorilor tensiunii arteriale peste limita normala, bazata pe media intre cel putin 2 determinari realizate in doua sau mai multe vizite dupa screeningul initial. Hipertensiunea arteriala se exprima (masoara) in milimetrii coloana de mercur. Valoarea maxima a tensiunii arteriale (sau tensiunea sistolica) se inregistreaza cand inima se contracta si trimite sangele in artere. Valoarea minima a tensiunii arteriale (sau tensiunea distolica) se masoara dupa ejectia sangelui in timpul fazei de repaus a inimii. O crestere anormala a tensiunii arteriale peste valoarea de 14/90 mmHg masurata in repaus, in pozitie culcat si la mai multe determinari, corespunde hipertensiunii arteriale. De obicei, medicul spune 14 cu 9 pentru a exprima aceasta tensiune. Valorile normale ale tensiunii arteriale au fost stabilite de catre foruri internationale: TA < 130/80 mmHg, iar tensiunea arteriala optima fara risc cardiovascular este <120/80 mmHg.

Cresterile bruste si importante ale tensiunii arteriale (salturile hipertensive) se pot manifesta prin cefalee, ameteli, zgomote in urechi (acufene) sau tulburari de vedere - "muste zburatoare" (fosfene), greturi, stare de rau general. Hipertensiunea e foarte frecventa; ea afecteaza intre 5-15 % din populatie. Neproducand in general nici un simptom, adesea e descoperita intamplator, cu ocazia unui examen medical de rutina. In 90 % din cazuri cauza sa ramane necunoscuta.

Pana la varsta de 50 ani, 1 din 5 oameni are hipertensiune arteriala, dupa varsta de 50 ani, 1 din 3, iar dupa varsta de 65 ani, 2 din 3. Se estimeaza ca in Romania sunt peste 5 milioane de hipertensivi. Aceasta boala favorizeaza o crestere a volumului (hipertrofie) ventricului stang si poate determina complicatii grave la nivelul creierului (accident vascular cerebral), al rinichilor (insuficienta renala cronica) si al ochilor (retinopatie).

Deoarece HTA este frecvent asimptomatica, singura modalitate de a o depista este aceea de se verifica periodic valorile tensionale, cel putin o data pe an inainte de varsta de 35 de ani.

Una dintre cele mai intalnite afectiuni ale inimii este aritmia, aceasta fiind de fapt o dereglare a ritmului normal al inimii, fie sub raportul frecventei, fie sub cel al regularitatii frecventei cardiace, fie sub ambele. Aritmia reprezinta o schimbare a ritmului regulat de bataie a inimii, adica inima bate neregulat, prea repede sau prea incet.
In mod normal, ritmul inimii este intre 60 si 100 de batai pe minut. In cazul unei inimii sanatoase, palpitatiile cardiace ocazionale sunt rareori motiv de ingrijorare si nu necesită un tratament medical.

De cele mai multe ori, cauzele aparitiei aritmiei sunt reprezentate de instalarea unei cardiopatii ischemice, de insuficiente respiratorii netratate, de consumul excesiv de alcool si tutun, de probleme cu tiroida sau leziuni valvulare.

Exista numeroase tipuri de aritmii: tahicardia (cresterea frecventei cardiace) cu diverse origini, bra¬dicardia (in care ritmul se rareste), extrasistolele (batai ,,suplimentare"), fibrilatia atriala, flutter atrial, blocuri etc. Unele dintre ele pot aparea chiar la oameni sanatosi din cauza stresului, emotiilor, efortului, consumului de cafea sau tutun.

Toate formele de aritmie se manifesta cam prin aceleasi simptome: palpitatii, angoasa, oboseala, suflu greoi, ameteala, disconfort in piept, batai violente sau dureroase etc. Aritmiile pot sa nu fie simtite deloc sau, dimpotriva, pot duce chiar la pierderi de cunostinta. Acestea apar atunci cand pulsul este sub 20 de batai pe minut sau peste 200 de batai pe minut.

Insuficienta cardiaca apare atunci cand muschiul inimii nu mai pompeaza cantitatea de sange necesara organismului. Este o afectiune in care inima este incapabila atat sa pompeze sangele spre organe si tesuturi (astfel incat acestea primesc o cantitate mai mica de oxigen si produse nutritive din sange), cat si sa primeasca sangele care se intoarce la ea, acesta stagnand si se acumulandu-se in organe, ca urmare a incapacitatii inimii de a-l primi.

Insuficienta cardiaca poate afecta partea stanga a inimii, partea dreapta sau ambele. De obicei, partea stanga este afectata prima. Fiecare parte este compusa din doua camere: atriul, camera superioara si ventriculul sau camera inferioara. Atriul primeste sangele care vine spre inima din corp (atriul drept) sau de la plamani (atriul stang), in timp ce ventriculul pompeaza sangele spre corp (ventriculul stang) si spre plamani (ventriculul drept). Insuficienta cardiaca apare atunci cand oricare din aceste camere isi pierde capacitatea de a asigura debitul sanguin in conditii normale.

Dintre semnele bolii amintim lipsa de aer si dificultate in respiratie in timpul unui efort, deoarece se acumuleaza o cantitate mare de sange si lichid in plamani. Aceasta se accentueaza in timp. In timpul somnului, bolnavul se trezeste fiindca nu poate respira, se sufoca si este obligat sa se ridice pentru a putea respira. De asemenea, apare si o tuse suparatoare, care pare ca nu se mai opreste. Ziua bolnavul urineaza foarte putin sau deloc, in timp ce noaptea urineaza excesiv.
Insuficienta cardiaca poate avea mai multe cauze (boli) care o pot determina. Cele mai frecvente sunt boala coronariana, boli ale muschiului inimii (cardiomiopatii, miocardite), valvulopatii, hipertensiune arteriala.

Pe masura ce inaintam in varsta, inima isi pierde capacitatea de a pompa sange. In cazul insuficientei cardiace se adauga si alti factori care afecteaza inima sau care o suprasolicita. De fapt, toti factorii de risc cardiovasculari –hipertensiunea arteriala, fumatul, supraponderabilitatea, consumul de alimente bogate in grasimi si colesterol, sedentarismul si diabetul –sunt si cauze ale insuficientei cardiace. In unele cazuri insa, stilul de viata al pacientilor nu este responsabil pentru aparitia insuficientei cardiace (de ex., persoanele cu malformatii congenitale ale inimii sau cele la care muschiul inimii a fost afectat de un virus).

Medicatia alopata care se administreaza pentru ameliorarea acestor afectiuni are serioase efecte secundare, motiv pentru care s-au cautat si se cauta in continuare remedii pe baza de plante medicinale care sa nu aiba acest inconvenient important.

Suplimentul alimentar LYON HEART, marca Ayurmed ajuta la mentinerea functionalitatii normale a inimii prin cresterea puterii si a eficientei de contractie a muschiului cardiac, prin normalizarea frecventei cardiace si prin reducerea spasmelor coronariene. Are efect diuretic si sedativ, contribuind astfel la scaderea valorilor mari ale tensiunii arteriale. Efectul de regenerare general, de adaptare la stres si hipolipidemic contribuie la eficienta produsului. LYON HEART contine:

- Terminalia Arjuna (Arjuna) - imbunatateste functionarea muschiului cardiac si activitatea de pompa a inimii, are actiune antioxidanta, inhiba activarea endoteliala si agregarea trombocitara, reduce riscul de tromboza.

- Rosa centifolia (Trandafir, Satapatrika) - contine cupru, vitamina C, caroten, vitamine din grupa B si vitamina K, esentiala pentru hemotopoieza, contine calciu care influenteaza metabolismul si asimilarea produselor alimentare, contine potasiu, care este important pentru activitatea cardiaca normala. Este foarte util pentru tratare bolilor cardiace si a hipertensiunii arteriale.

- Withania somnifera (Ginseng indian, Ashwaganda) - imbunatateste rezistenta la stres, creste vitalitatea si promoveaza bunastarea generala, are efect de intinerire asupra organismului. Scade nivelul total al colesterolului seric, trigliceridelor si lipoproteinelor. Ingredientele ei active, withanolidele, contribuie la cresterea ritmului cardiac si a contractilitatii miocardului.

- Crataegus oxycantha (Paducel) este protector cardiovascular prin activitatea semnificativa antioxidanta, creste fluxul sangvin coronarian si aportul de oxigen, are efect inotrop pozitiv, stabilizeaza colagenul din peretii vaselor de sange, previne acumularea de colesterol in ficat prin stimularea degradarii colesterolului in acizi biliari, stimuleaza fluxul biliar si suprima biosinteza colesterolului. Are actiune diuretica si normalizeaza tensiunea arteriala.

- Commiphora mukul (Guggul) este hipocolesterolemiant, antioxidant, stimuleaza sistemul imunitar

- Tribulus terrestris (Gokhru) este vasadilatator coronarian si sistemic, inhiba enzima de conversie a angiotensinei, are proprietati antisclerotice vasculare, analgezice si adaptogenice, ajuta la reducerea colesterolului, la scaderea tensiunii arteriale prin relaxarea tesutului muscular neted din peretii vaselor sangvine, inhiba agregarea trombocitelor, creste puterea de contractie a muschiului inimii, reduce sodiul si retentia de lichide. Imbunatateste fluxul coronarian, fiind utila in prevenirea crizelor de angina pectorala.

Suplimentul alimentar PRESSURE DOWN, marca Ayurmed contine plante care ajuta la reducerea nivelului ridicat al tensiunii arteriale prin reducerea spasmelor vasculare, imbunatatirea activitatii inimii, stimularea eliminarii excesului de apa din organism, calmarea sistemului nervos si imbunatatirea capacitatii de adaptare a organismului la stres.

PRESSURE DOWN are, de asemenea, actiune regeneranta, imunostimulenta, antitumorala, detoxifianta si antiinflamatoare. Suplimentul contine:

- Tribulus terrestris (Gokhru)

- Withania somnifera (Ginseng Indian, Ashwagandha) - imbunatateste rezistenta la stres, creste vitalitatea si promoveaza bunastarea generala. Ingredientele ei active, withanolidele, contribuie la cresterea ritmului cardiac si a contractilitatii miocardului, scade nivelul total al colesterolului seric, al trigliceridelor si lipoproteinelor. Withania somnifera este clasificata in Ayurveda ca remediu rasayana, adica cu efect regenerant-reintineritor, care promoveaza sanatatea fizica si mentala, creste rezistenta impotriva bolilor si a factorilor nocivi de mediu si creste longevitatea. Scade nivelul total al colesterolului seric, trigliceridelor si lipoproteinelor. Exercita o influenta pozitiva asupra sistemelor endocrin, cardiopulmonar si a sistemul nervos central.

- Allium sativum (usturoi) - inhiba calcificarea vasculara la pacientii cu valori ridicate ale colesterolului. Efectul vasodilatator cunoscut al usturoiului este cauzat de producerea de hidrogen sulfurat prin catabolismul polisulfidelor. Hidrogenul sulfurat este o molecula endogena cardioprotectoare vasculara. Acesta reduce metabolismul glucozei la diabetici, incetineste dezvoltarea aterosclerozei si scade riscul de infarct miocardic la pacientii cu antecedente. Usturoiul contine un nivel ridicat de telur, seleniu si compusi ai arsenicului care inhiba monooxigenaza si astfel contribuie la actiunile hipocolesterolemiante ale plantei.

- Leptadenia reticulata ( Jivanti) - este vasodialatoare si are efecte inotropice, cronotropice si hipotensive prelungite.

Utilizarea sistematica a remediilor pe baza de plante asociate cu medicatia alopata cardiovasculara atenueaza efectele secundare ale acesteia si poate duce la scaderea dozelor necesare pentru buna functionare a aparatului cardiovascular.