In data de 7 ianuarie, Biserica Ortodoxa praznuieste atat Soborul Sfantului Ioan Botezatorul, cat si aducerea mainii sale drepte, din Antiohia la Constantinopol. Potrivit traditiei, Inaintemergatorul Domnului a fost inmormantat in cetatea Sevastia din Samaria. Sfantul Evanghelist Luca dorind sa mute trupul lui Ioan de aici in Antiohia, nu a reusit sa obtina si sa mute decat mana dreapta a sfantului.
Istoricii Teodoret si Rufinus mentioneaza ca mormantul Sfantului Ioan Botezatorul a fost profanat in 362, in timpul imparatului Iulian Apostatul, o parte dintre moaste fiind arse. Cealalta parte a fost dusa in Ierusalim, apoi in Alexandria, unde, la 27 mai 395, a fost asezata in biserica ce ii poarta numele.
Cronica lui Ioan Skylitzes (istoric bizantin din secolul al XI-lea) afirma ca mana dreapta a Sfantului Ioan Botezatorul a fost mutata in 956 din Antiohia la Constantinopol de catre imparatul Constantin VII Porfirogenetul (913 – 959), pentru a fi depusa intr-una dintre capelele Marelui Palat, mai precis, in biserica Maicii Domnului Peribleptos.
La sfarsitul secolului al XII-lea, Antonie de Novgorod, Arhiepiscop rus aflat in pelerinaj la Constantinopol, mentioneaza in scrierile sale, tot ceea ce cuprinde tezaurul acestei biserici, amintind si mana dreapta a Sfantului Ioan Botezatorul.
Potrivit lui Du Cange, in 1263, Othon de Cicon, atesta prezenta unei particele din mana dreapta a Sfantului Ioan, la Abatia Citeaux in Franta. Othon a asigurat refugiu lui Baudouin II, imparatul latin de Constantinopol, in 1261. In schimbul unei sume de bani, imparatul i-a oferit acestuia particle din sfintele moaste.
De la anul 1404, dateaza marturia unui ambasador spaniol, Clavijo, care atesta faptul ca, mana sfanta, inca se mai afla in biserica Maicii Domnului Peribleptos din Constantinopol. Dupa caderea Constantinopolului (1453), mana Sfantului Ioan Botezatorul, impreuna cu alte odoare, au fost confiscate de turci si pastrate in trezoreria imperiala.
In anumite dosare fiscale turcesti, pastrate in arhivele Topkapi si ale Ministerului Turc, se aminteste ca in 1484, mana Sfantului Ioan a fost trimisa Ordinului Ospitalierilor din Rodos, prezenti pe insula, din timpul primului sfert al secolului al XIV-lea, de catre sultanul Baiazid II (1481-1512), pentru a le castiga bunavointa. Acestia au dus-o in insula Malta, unde si-au stabilit sediul.
La anul 1799, a urmat transferul mainii sfinte din insula Malta in Gatchina (Rusia). Mutarea s-a datorat faptului ca imparatul rus Paul I (1796-1801) devenise marele maestru al ordinului maltez dar si amenintarii razboiului lui Napoleon. Evenimentul e pomenit in sinaxarele ruse in ziua de 12 octombrie. Din 1799 moastele sfinte au apartinut tarilor rusi, dar au fost scoase din tara de catre Maria Fiodorovna in 1917 pentru a o feri de furia anti-crestina a bolsevicilor. Din acel moment, mana dreapta a lui Ioan Botezatorul a fost pastrata in Germania, Iugoslavia si, in prezent, in biserica Manastirii Cetinje din Muntenegru.
In luna iunie a anului 2006, pentru o perioada de doua saptamani, mana dreapta a Sfantului Ioan Botezatorul s-a intors in Rusia. Sute de mii de pelerini s-au inchinat la sfintele moaste in catedrala cu hramul Hristos Mantuitorul din Moscova. Dupa Moscova si Nijni Novgorod, sfntele moaste au fost expuse spre inchinare la Ecaterinburg, Rostov, Minsk, Saint-Petersbourg si la Kiev (Ucraina). In data de 16 iulie moastele s-au intors in Muntenegru.
Se pare, totusi ca o parte din mana Sfantului Ioan oferita de catre sultanul Baizid II Ordinului Ospitalierilor, a revenit in mainile otomanilor spre sfarsitul secolului al XVI-lea. Aceasta se pastreaza, in prezent, in Palatul Topkapi din Istanbul.
Este surprinzator sa gasesti sfinte moaste in posesia unui sultan. Insa locul pe care il ocupa Sfantul Ioan Botezatorul in religia islamica permite, intr-o anumit sens, sa ne explicam acest fapt. In Coran, Sfantul Ioan Botezatorul este numit Yahya, profetul care il precede pe ‘Isa (Iisus).
Moastele, asa cum le putem vedea astazi, sunt protejate de o ferecatura medievala de tip occidental, din metal, care re-creeaza forma unui brat intr-o maniera realista. Aceasta ferecatura este fara indoiala, lucrata intr-un atelier venetian. Putem observa pe ferecatura doua peceti in argint reprezentand leul venetian si crucea malteza din secolul al XVI –lea, epoca in care Ordinul Ospitalierilor a devenit Ordinul Cavalerilor de Malta.
Pozitia degetelor este binecunoscuta. Este un gest de binecuvantare pe care il intalnim in arta bizantina dar si ca gestul prin care Sfantul Ioan il desemneaza pe Hristos ca fiind "Mielul lui Dumnezeu". Ferecatura cuprinde trei inscriptii. Prima, in jurul incheieturii mainii: "Mana lui Ioan Botezatorul". Cea de-a doua, aflata pe degetul aratator, face referire la predica Sfantului Ioan care il arata pe Hristos ca fiind Mesia: "Iata, Mielul lui Dumnezeu". A treia, aflata la nivelul cotului, pomeneste numele unui calugar necunoscut: "O rugaciune a robulului lui Dumnzeu Daniel”.
De asemenea, particele din mana dreapta a Sfantului Ioan se mai afla la Manastirea Dionisiu din Muntele Athos, precum si la manastirea copta Sfantul Macarie cel Mare din Sketis, Egipt.
Sursa: CrestinOrtodox.ro
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.