Impartirea sarbatorilor Bisericii Ortodoxe

Impartirea sarbatorilor Bisericii Ortodoxe Mareste imaginea.

Sarbatorile se pot impartati in mai multe grupe si din mai multe punc­te de vedere.

 

a)  Astfel, dupa data la care se tin, sarbatorile se impart in doua grupe :
 

- Sarbatori cu data fixa sau neschimbatoare (sarbatorile Mineiului sau Sinaxarului), care cad in fiecare an la aceeasi  data a lunii (dar nu in aceeasi zi a satpamanii), ca de ex. : Sfantul Gheorghe (sarbatorit in fie­care an la 23 aprilie), Nasterea Domnului (totdeauna la 25 decembrie), inal­tarea Sfintei Cruci (14 septembrie) s.a.m.d. ;

- Sarbatori cu data variabila sau schimbatoare,    a caror data    se schimba in fiecare an, fiind in legatura  cu data, variabila,  a  Pastilor. Acestea nu cad la aceeasi data a lunii (sau se schimba chiar de la o lu­na la alta), dar cad mereu in aceeasi zi a saptamanii.

 

b)  Dupa obiectul si importanta lor, sarbatorile  bisericesti sunt de doua feluri :

- Sarbatorile  domnesti   (praznicele  imparatesti),  inchinate  persoa­nelor Sfintei Treimi si mai ales principalelor evenimente din viata pamanteasca si activitatea Mantuitorului, ori din istoria Bisericii (ca de ex. : Nasterea Domnului, Pogorarea Sfantului Duh s.a.) ;

- Sarbatorile Sfintilor, care se pot subdiviza si ele in mai multe ca­tegorii, dupa gradul de importanta a Sfintilor sarbatoriti.  Intre acestea o categorie aparte o alcatuiesc sarbatorile Maicii Domnului.

 

c) Din punct de vedere liturgic sau tipiconal, adica dupa bogatia si solemnitatea slujbelor divine prin care sint praznuite, Tipicul bisericesc imparte de obicei sarbatorile in trei categorii : sarbatori mari, mijlocii si mici.

 - La sarbatorile mari se numara toate cele pe care le numim de obicei praznice imparatesti, adica sarbatorile Mintuitorului si    ale    Sfin­tei Fecioare, la care Tipicul manastiresc al Sfantului Sava (Tipicul mare) adauga doua ale Sfantului Ioan Botezatorul (Nasterea si Taierea capului), precum si sarbatoarea comuna a Sfintilor Apostoli Petru si Pavel (29 iu­nie). Toate acestea au slujba cea mai  dezvoltata  (bogata),  adica slujba cu Priveghere  (Vecernie mica si Vecernie mare, Litie, Polieleu, Evan­ghelie si Slavoslovie mare), care se pun numai din Minei (respectiv Triod sau Penticostal).

- Sarbatorile mijlocii sunt ale Sfintilor mai insemnati si se impart si ele in doua categorii :

- Sarbatorile Sfintilor cu priveghere si polieleu, la ele se adauga la Utrenie ca­nonul Nascatoarei de Dumnezeu ;     asa sint,  de    exemplu ;  Sf.  Nicolae (6 decembrie), Sf. Trei Ierarhi (30 ianuarie), Sf. Gheorghe (23 aprilie) s.a.

- Sarbatorile Sfintilor fara priveghere (cu o singura Vecernie), dar cu polieleu, Evanghelie la Utrenie si Slavoslovie mare, ca de exemplu : Acoperamantul Maicii Domnului (1 octombrie), Sf. Paraschiva (14 octombrie), Sf. Dimitrie (26 octombrie), Sfintii Arhangheli (8 noiem­brie), Sf. Spiridon (12 decmbrie), Sf. Stefan (27 decembrie) s.a.

 

- Sarbatorile mici(ale Sfintilor mai putin insemnati) sunt si ele de doua feluri :

a) sarbatorile Sfintilor cu stihirile pe sase (la "Doamne, strigat-am..." de la Vecernie) si cu Slavoslovie mare (cintata) la Utrenie.

b) sarbatorile Sfintilor cu stihirile pe sase, dar fara Slavoslovie mare. 

 

Pentru a simplifica, putem imparti sarba­torile, dupa obiectul si importanta lor, in patru categorii :

a)  Sarbatorile  dumnezeiesti sau praznicele  imparatesti propriu-zise (ale persoanelor Sfintei Treimi) ;

b)  Sarbatorile Maicii Domnului ;

c)  Sarbatorile Sfintilor ingeri si ale Sfintei Cruci ;

d) Sarbatorile Sfintilor mai de seama (cu tinere), la care vom adauga un capitol deosebit despre Sfintii nationali (cu praznuire locala) ai di­feritelor Biserici ortodoxe (inclusiv sfintii romani).

inainte de a vorbi despre fiecare din acestea, ne vom ocupa insa de Duminica, sarbatoarea saptaminala a crestinilor.

 

Sarbatorile   domnesti sau praznicele  imparatesti cu  date  fixe

Praznicele imparatesti sunt urmatoarele (enumerate in ordinea anului bisericesc):

1.  Nasterea Maicii Domnului (8 septembrie),

2.  Inaltarea Sfintei Cruci (14 septembrie),

3.  Intrarea in biserica a Maicii Domnului (21   noiembrie),

4.  Nasterea Domnului (25 decembrie),

5.  Botezul Domnului (6 ianuarie),

6.  Intampinarea Domnului (2 februarie),

7.  Bunavestire (25 martie),

8.  Schimbarea la fata a Domnului (6 august),

9.  Adormirea Maicii Domnului (15 august),

10.  Duminica Floriilor (cu o saptamana inainte de Pasti),

11. Inaltarea Domnului (la 40 de zile dupa Pasti),

12. Pogorarea Sfantului Duh si Sfanta Treime (Duminica si Lunea Ru­saliilor, la 50 de zile dupa Pasti).

 

In traditia ruseasca toate cele patru sarbatori cu date variabile (Pastile, Flo­riile, Inaltarea si Rusaliile) nu sunt socotite praznice imparatesti, iar in locul lor sunt enumerate trei sarbatori ale sfintilor : Nasterea Sfantului Ioan Bo­tezatorul (24 iunie), Sfintii Apostoli Petru si Pavel (20 iunie) si Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul (29 august).

 

Pe aceeaşi temă

19 Iunie 2012

Vizualizari: 18752

Voteaza:

Impartirea sarbatorilor Bisericii Ortodoxe 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE