Ocultismul si oferta sa de mantuire

Ocultismul si oferta sa de mantuire Mareste imaginea.


Ocultismul si oferta sa de "mantuire" in contextul secularismului modern

Dupa cum se stie, Revolutia Franceza (1789) a reprezentat unul dintre punctele de varf ale perioadei iluministe. Unul dintre telurile pe care si le-a propus iluminismul, a fost eradicarea ocultismului si practicilor sale. Se pare, insa, ca astazi asistam din nou la o revenire in forta a ofertei ocultiste, care prezinta chiar un continut cu mult mai bogat. Acest nou ocultism ii gaseste pe multi dintre semenii nostri intr-o situatie in care ei isi manifesta dezamagirea atat fata de ei insisi cat si fata de lozincile iluminismului secularist. Oferta ocultista se greveaza pe fondul asteptarilor din partea unora a unei schimbari de "paradigma", a instaurarii unui "nou mod de gandire" (cf. New Age). Inclusiv anumite mijloace mass-media se straduiesc sa inoculeze aceasta idee a disponibilitatii lumii de astazi spre aceasta deschidere, inserand unele exemple in acest sens: miscarea postmoderna si harismatica, miscarea New Age si apetitul multora pentru ocultism.

Unul dintre motto-urile generate de catre iluminism si care caracterizeaza modernismul secular este chiar acesta: in perspectiva, religia va fi anihilata de catre stiinta. Adeptii unei asemenea convingeri sperau si spera ca, astfel, este garantata nu doar libertatea omului fata de anumiti factori politici, religiosi sau bisericesti, ci si fericirea materiala si progresul nelimitat.

Din aceasta perspectiva, credinta in progresul stiintific se substituie religiei, iar in cazul unor ganditori pozitivisti, precum sociologul francez Auguste Comte, si a reprezentantilor de mai tarziu ai marxismului, s-a ajuns la reconstituirea unui cult propriu al umanitatii, in contul caruia se plaseaza, desigur, cinstirea "umanului", a umanitatii, ca "esenta suprema", in cadrul unor ritualuri si sarbatori "religioase" proprii. Deviza pozitivista a fost imbratisata nu numai de catre Lenin, ci chiar de catre "Perestroika" gorbaciovista. Potrivit acesteia omul este "masura tuturor lucrurilor", iar "mantuirea" trebuie inteleasa in sensul ca paradisul trebuie realizat aici, pe pamant, fara vreo anume raportare la supranatural.

In ultima vreme, asemenea oferte seculariste de "mantuire" au pierdut in interes, ele nu mai au aproape nici un suport in optiunile oamenilor. Defaimarea zeilor din timpul Revolutiei Franceze a fost urmata, intre timp, nu doar de discreditarea ideologiilor seculare, ci si de discreditarea ratiunii, ridicata odinioara la rangul de divinitate suprema. Tot mai pregnant, credinta in progresul si tehnica moderna face loc conceptiilor si orientarilor privind o anume inadaptabilitate rezervata si difuza fata de modernism, culminand cu propaganda unui asa-numit "postmodernism", care ar avea ca merite inlocuirea totala a evului mediu actual.

Raspandirea fenomenului ocultist se incadreaza si ea in acest proces de "dezmodernizare a constiintei". Analizand acest proces in cultura juvenila americana, sociologul Peter L. Berger definea astfel cele mai importante doua forme de exprimare ale acesteia: a) spiritul antitehnologic al miscarii ecologice si alternative; b) revigorarea esoterismului si ocultismului. El afirma ca, in ultimul timp, ocultismul prezinta forme variate si tot mai derutante, de la astrologie pana la satanism, de la reactualizarea vechilor tehnici si metode de mantica chineza pana la formele agresive noi de mistica hindusa si budista (de la tehnica Zazen din Zen-ul japonez pana la Meditatia transcendentala sau chiar pana la miscarea "Poporul lui Iisus").

Toate aceste miscari presupun o anume "intoarcere spre interior", retragerea in propriul sine, "schimbarea sistemului" actual de valori prin schimbarea individului. Este vorba de un fel de "psychoboom", care ar presupune tehnici si forme de terapie in vederea modificarii propriei constiinte. Tehnicile revendicate de New Age se inscriu intocmai pe aceasta linie si reprezinta unul dintre cele mai concludente exemple.

Un rol-cheie in acest refugiu in cadrul "psihotehnicilor" l-a jucat asa-numita "psihologie umanista", careia promotorul sau, Abraham Maslow (1908-1970), i-a conferit atributul de "substituit religios". Scopul psihologiei umaniste, socotita ca "a treia forta", dupa psihologia stiintifica si psihanaliza, este, potrivit autorului, aceea de a reconferi "dimensiunii simtuale" o semnificatie centrala in vederea "realizarii de sine" a persoanei. Pentru A. Maslow, asa-numitele "experiente de varf (peak-experiences), respectiv experientele unitatii individului cu intreg cosmosul, identificate de catre autor cu experientele mistice, reprezinta expresia cea mai elocventa a "realizarii de sine" a unui om. intr-o tara ca S.U.A., unde "nazuinta dupa fericire" ("the pursuit of happiness") este inscrisa ca un drept fundamental si ca o obligatie fundamentala chiar in Constitutie, nu este de mirare ca un ganditor ca Maslow ajunge la concluzia ca natura umana nu este "nici pe departe atat de rea, dupa cum s-a crezut", chiar daca acest lucru il impinge pe cel nefericit sau pe pesimist, in aceasta tara, sa zicem asa, sa incalce ordinea constitutionala (vezi frecventele, in ultima vreme, omucideri in masa petrecute in scoli etc, ai caror autori sunt atat de nefericiti si pesimisti).

Oricum, prin aceasta, psihoterapia se detaseaza de domeniul acelei simple ajutorari practice in vederea vindecarii unor boli si se inscrie pe linia incercarilor universal-pedagogice, religioase si ideologice in scopul prosperarii lumii si oamenilor in general, ceea ce tocmai caracterizeaza receptivitatea din partea adeptilor ei in acest ev al "psychoboomului". Aceste tendinte noi religioase si de reinter-pretare a vocatiei lumii si conceptelor ei se vor materializate mai ales in asa-numita "psihologie transpersonala", considerata a fi "a patra forta", dupa "psihologia umanista". Psihologia umanista este privita, in viziunea unor autori, ca o pregatire preliminara pentru o a patra psihologie, superioara, transpersonala si transumana, al carei punct central se afla mai degraba in cosmos. Aceste psihologii,

 

se subliniaza, pot evolua spre ceea ce se cheama "filosofia vietii", un substitut remarcabil al religiei profesate pana in prezent. Fara sau in afara Transcendentului si Transpersonalului, oamenii arata ca niste bolnavi, sunt realmente bolnavi, remarca adeptii "psihologiei transpersonale". Ei au nevoie de ceva care-i transcende, de ceva mai presus de ei, pentru a putea avea un fel de sentiment de teama fata de acel ceva si pentru a se putea angaja in aceasta directie intr-un mod naturalist, empiric, non-confesional.

Lozinca tot mai postulata de catre noile psihologii, cu pretins caracter terapeutic, si anume "reintoarcerea spre sine", "realizarea sinelui", a condus, din nefericire, la intrarea intr-o noua etapa: deschiderea surprinzatoare sau mai putin surprinzatoare spre experientele oculte. S-ar putea chiar afirma ca "psihopiata" invadata de psihologiile "transpersonale" si de "terapiile fizice" a devenit astazi poarta principala pe care patrund conceptiile cu caracter ocult in societate. Socotite un fel de "alternative", promotorii acestora si-au gasit drept aliati (anii '70-'80) populatiile tribale contemporane in lupta contra adversarilor tehnicii, propunand studierea si practicarea tehnicilor lor magice si oculte, dar in special a samanismului, ca cea mai veche forma de "psihotehnica". Asa s-a ajuns ca magia si vrajitoria sa devina astazi obiect al discutiilor academice. Mai mult, etnologia a inceput sa ignore modelul propus de sociologie.

Aceasta evolutie a fost catalogata si ca o "reintoarcere a vrajitorilor" in lumea noastra moderna, care-si propune "revrajirea" lumii si un mod de viata constand in unitatea si armonia cu cosmosul, un substitut al "dezvrajirii" lumii cu ajutorul tehnicii moderne. Chiar influenta anumitor conceptii extreme-orientale, cum ar fi budismul si hinduismul, este tot mai pregnant agresata de catre esoterism si ocultism: din acest motiv, diferitele "librarii spirituale" poarta acum doar arareori nume indiene, ci se cheama, de pilda: "Atlantis", "Avalon", "Curcubeul", "Sicriul hermetic", "Stonehenge", "Piramida", "Izvorul esoteric", cu trimitere foarte precisa spre domeniul arhaic si magico-ocult. Cand intri intr-o asemenea librarie descoperi, sub titlurile de "esoterism" si "ocultism", o foarte bogata oferta literara: magie, astrologie, ghicitul in palma, tarot, stiinte de frontiera, antroposofie, parapsihologie, cultul Pamantului-Mama, neopaganism, samanism, New Age, constiinta celtica etc.

Consecintele propagandei ocultiste se regasesc deja in randul populatiei. In ultimii ani, procentele celor care adera la practicile ocultiste cresc ingrijorator.

Datele privind, de pilda, impactul astrologiei in lumea crestina ne sunt furnizate de eurobarometru. Seriile de sondaje de opinie au fost finantate de catre Uniunea Europeana, motiv pentru care ele vizeaza doar tarile membre ale acesteia. intrebarea pusa in sondaj se refera la faptul daca astrologia poate fi privita ca fiind stiintifica. Prima observatie este aceea ca proportia raspunsurilor "nu stiu" este destul de scazuta in cele mai multe tari, dar relativ ridicata in Irlanda, Grecia, Spania si Portugalia. Acest lucru demonstreaza ca o mare parte a populatiei din aceste tari nu cunoaste suficient semnificatia astrologiei.

In Europa Occidentala, majoritatea populatiei considera ca astrologia are un caracter stiintific. 16% dintre respondenti afirma ca este "foarte stiintifica" si 40% ca este "intr-un fel stiintifica", in vreme ce doar 29% neaga caracterul stiintific al acesteia. Sondajul arata ca procentele de populatie care considera astrologia ca fiind "foarte stiintifica" sunt mai ridicate in Spania, Portugalia, Irlanda si Grecia, comparativ cu celelalte tari din Uniunea Europeana. in acelasi timp, o mare parte a populatiei din aceste tari considera ca este dificil de raspuns la o asemenea intrebare. O atitudine mai optimista fata de astrologie este raspandita mai degraba in tarile sarace si privita cu mai mult scepticism in cele mai bogate.

Un alt sondaj international, respectiv "Programul de sondare internationala sociala" ("International Social Survey Programme"), a abordat aceeasi tema in anul 1991, pornind de la intrebarea daca "horoscopul poate afecta cursul viitor al vietii unei persoane". Acest sondaj acopera doar cateva tari din Uniunea Europeana. Astfel, in Germania, 6% din populatie au raspuns "absolut adevarat", si 22% "probabil adevarat", in timp ce restul a manifestat o atitudine indecisa. in Marea Britanie, 4% au raspuns "absolut adevarat", 24% "probabil adevarat", in vreme ce restul a raspuns "nu stiu". Din acest sondaj deducem faptul ca doar in cateva tari europene horoscoapele reprezinta un element important. Cu toate acestea, o parte considerabila din populatia vest-europeana ramane deschisa posibilitatii ca planetele sub semnul carora se nasc indivizii sa influenteze destinul ulterior al acestora.

Nicolae Achimescu

17 Iulie 2012

Vizualizari: 12999

Voteaza:

Ocultismul si oferta sa de mantuire 0 / 5 din 0 voturi. 1 review utilizatori.

Comentarii (1)

  • DAN CRISTIAN MIUPostat la 2010-02-22 05:59

    Va recomand sa cititi pentru mai multa luminare cartea "Parintele Paisie si marii initiati ai orientului"

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE