(30 iunie)

Sfantul Ierarh Ghelasie s-a nevoit in vea­cul al XIV-lea, mai intai ca sihastru pe valea paraului Ramet din Muntii Apuseni si, apoi, ca egumen al Manastirii Ramet din judetul Alba, avand o viata duhovniceasca imbuna­tatita si invrednicindu-se inca din tinerete cu darul facerii de minuni. Era originar din partea locului. Luand din tinerete jugul lui Hristos, a deprins de la cei mai iscusiti eremiti mestesugul luptei duhovnicesti, Apoi, curatindu-si mintea de cugetele cele rele si invrednicindu-se de darul facerii de minuni, a coborat in obste si a ajuns vestit povatuitor de suflete, intemeind o obste de monahi alesi. In traditia locului se spune despre Cuvio­sul Ghelasie ca avea doisprezece ucenici cu care impreuna se ruga si postea, savarsind sfintele slujbe cu mare osardie si frica de Dumnezeu. In toata saptamana, Cuviosul Ghe­lasie nu primea mancare, indestulandu-se numai cu Preacuratele Taine. Ziua mergea cu ucenicii la ascultare, iar noaptea facea priveghere si savarsea Sfanta Liturghie. Nu­mai sambata si Duminica manca impreuna cu calugarii la trapeza manastiri.

Acest cuvios sihastru era, de asemenea, un mare parinte duhovnicesc al sihastrilor din Muntii Ramet, precum si al satenilor din Tara Motilor. In posturi cerceta pe toti sihastrii ce se nevoiau in pesteri de piatra si el insusi se ostenea la rugaciune impre­una cu dansii. Apoi cobora in manastire, unde il asteptau credinciosii si mocanii de prin munti. La fericitul Ghelasie veneau si multi bolnavi, mai ales cei stapaniti de du­huri rele, si cu rugaciunile lui se vindecau, caci avea mare dar de la Dumnezeu. Odata, fiind cu ucenicii la adunat fan in poiana manastirii, numita Hopati si fiind mare arsita, incat toti sufereau de sete, Cu­viosul Ghelasie a cazut la rugaciune si in­data a aflat un izvor cu apa. Acest izvor de apa rece se vede pana in zilele noastre si se cheama Izvorul Cuviosului Ghelasie. Multi sateni iau apa din el pentru sanatate si binecuvantare.

Odata, urcand Sfantul Ierarh Ghelasie in poiana cu asinul sau la adunat fan, si-a cu­noscut dinainte sfarsitul. Deci, rugandu-se mult, si-a chemat ucenicii, poruncindu-le sa traiasca in desavarsita dragoste, sa iubeas­ca Biserica si sa fuga de betie, desfrau si de tot pacatul. Apoi, sarutandu-i pe toti, si-a dat sufletul in mainile lui Hristos.

In traditia manastirii se spune ca, in cea­sul cand cobora asinul de pe munte cu trupul Sfantului Ghelasie au inceput clopotele de prin sate sa sune singure. Apoi, fiind plans de ucenici, a fost ingropat langa zidul bisericii si multi bolnavi se vindecau la mor­mantul lui.

In anii din urma, s-au descoperit in chip minunat, prin bunatatea si milostivirea lui Dumnezeu, in jurul manastirii, bucati din sfintele sale moaste, prin care se fac nenu­marate minuni in randul credinciosilor ve­niti la manastire pentru rugaciune si in­chinare.

Astfel, o femeie, pe numele ei Maria, din Negresti-Oas, dupa ce i s-a aratat in vis un porumbel care a indemnat-o sa mearga la Manastirea Ramet, sa se roage si sa se atin­ga de moastele Sfantului Ghelasie, a facut precum i se poruncise in vis si s-a vindecat de epilepsie. Unei alte femei, din Albina-Timis, i-a fost vindecata mana bolnava prin neincetate rugaciuni si lacrimi la moastele Sfantului Ghelasie, iar un credincios cazut in ratacire de la dreapta credinta, din Cocora-Alba, si care era paralizat, adus fiind intr-un car cu boi, a aflat vindecare prin neincetatele sale rugaciuni si ale parintilor la Moastele Sfantului Ghelasie, intorcandu-se vindecat la casa sa trupeste si sufleteste, asemenea paraliticului din Evanghelie.

Ceea ce s-a transmis prin traditia locului, de generatii intregi, s-a adeverit in zilele noastre, cand, in anul 1978, s-a descoperit in biserica manastirii o inscriptie de mare insemnatate pentru Biserica si neamul ro­manesc, mai ales din partile Transilvaniei, si care consemneaza numele Arhiepiscopu­lui Ghelasie, al zugravului Mihul de la Crisul Alb", precum si anul 1337. Acest Arhiepiscop al Transilvaniei, primul atestat cu nu­mele, este imbunatatitul Ghelasie pe care poporul, in evlavia sa, il cinsteste ca sfant.

Deci, fara indoiala, Sfantul Ghelasie a fost Arhiepiscop si pastor sufletesc al credincio­silor din centrul Transilvaniei si din Muntii Apuseni in secolele XIV-XV, retragandu-se la batranete in manastirea de metanie, Ramet.

Iar vietuitorii sfintei manastiri ii cinstesc cu veneratie parti din sfintele moaste, sti­ind ca, prin rugaciuni neincetate la Bunul Dumnezeu, acestea au darul vindecarii de boli si suferinte. Cu ale carui sfinte ruga­ciuni, Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dum­nezeu, miluieste-ne si ne mantuieste pe noi. Amin.

Rugăciune către Sfântul Ghelasie de la Râmeţ

Către tine, Sfinte părinte Ghelasie, înălţându-ne gândurile, cu umilinţă şi cu căldură ne rugăm: caută din înălţimea plină de slavă a cerului şi te milostiveşte de suferinţele, durerile, patimile, necazurile, amărăciunile şi strâmtorările noastre. Şi roagă pe Stăpânul şi Dumnezeul nostru cel ceresc, să ne ierte păcatele pe care, cu ştiinţă şi cu neştiinţă, le săvârşim neîncetat, că şi pentru puţina noastră dragoste faţă de El şi de aproapele nostru, rugându-L să fie pururea milostiv şi iertător şi să îndepărteze de la noi toată suferinţa şi durerea.

Troparul Sfântului Ierarh Ghelasie de la Râmeţ

De Dumnezeu purtătorule, Părintele nostru Ghelasie, povăţuitorul călugărilor, preoţilor şi credincioşilor, podoaba cuvioşilor şi lauda arhiereilor, sprijinitorul celor în necazuri şi făcătorule de minuni, cu nevoinţele tale chip de sfinţenie te-ai arătat, iar acum cu îngerii în ceruri te veseleşti. Cu aceştia roagă-L pe milostivul Dumnezeu să ne dăruiască nouă pace şi mare milă.

• Acatistul Sfantului Ghelasie de la Ramet
  Publicat in : Acatiste
• Ramet - crucea prigoanelor
  Publicat in : Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului
• Maica Ierusalima - Viata Parintelui Dometie de la Ramet
  Publicat in : Sfaturi duhovnicesti

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: