Crestinii ortodocsi care participa maine la Sfanta Liturghie aduc in casele lor si Agheazma mare. Desi temperaturile sunt scazute, sfintirea mare a apei va fi oficiata in curtile sfintelor lacase, unde sunt asezate de obicei una sau mai multe cruci de gheata.

La Catedrala mitropolitana din Iasi slujba Aghezmei Mari va fi oficiata maine, dupa Sfanta Liturghie, de Inalt Preasfintitul Teofan, Arhiepiscopul Iasilor si Mitropolitul Moldovei si Bucovinei. Pentru acest moment au fost pregatite 12 vase mari din lemn, astfel incat apa sfintita sa ajunga pentru numarul mare de ieseni asteptati la acest eveniment.

Inalt Preasfintitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor, va oficia de praznicul Botezului Domnului Sfanta Liturghie la Catedrala arhiepiscopala din Suceava, iar la final va savarsi slujba Aghezmei mari. Si la Catedrala episcopala din Husi Chiriarhul locului, Preasfintitul Corneliu, va savarsi Sfanta Liturghie si apoi slujba sfintirii mari a apei.

Vechi traditii de Boboteaza

Preasfintitul Ioachim Bacauanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului, va oficia maine Sfanta Liturghie in Biserica Precista din Bacau, care va fi urmata de slujba Aghezmei mari. “Pe langa ceremonia religioasa si rugaciunile specifice, serbarea Botezului Domnului din acest an va cuprinde si un moment cand vor fi trase salve de arma, de catre un pluton de jandarmi, in spiritul unei vechi traditii de Boboteaza. La slujba religioasa ce va fi oficiata in curtea bisericii stefaniene de catre PS Ioachim Bacauanul, alaturi de un sobor de preoti si diaconi, vor participa, alaturi de credinciosii bacauani, si reprezentanti ai autoritatilor centrale, judetene si locale”, a declarat pr. Constantin Gherasim, inspector in probleme de tineret si mass-media al Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului. In orasul Comanesti din judetul Bacau va avea loc maine o procesiune speciala dedicata Bobotezei. Dupa ce la bisericile din oras va fi savarsita Sfanta Liturghie, preotii slujitori si credinciosii vor pleca in procesiune, cu prapuri si cruci, spre centrul orasului, pentru a participa la slujba de sfintire a Aghezmei mari. Traditia aceasta se tine de cinci ani, pentru ca apele Trotusului sa nu se mai reverse in localitatile prin apropierea carora trece.

Trei cruci mari de gheata la Catedrala din Onesti

Botezul Domnului va fi serbat cum se cuvine si de onesteni. La Catedrala “Pogorarea Sfantului Duh” vor fi aduse astazi trei cruci de gheata, lucrate in raul Trotus, care vor fi asezate langa cele cinci cruci, sfintite anul trecut, ale sfantului lacas. “Am inceput pregatirile traditionale pentru amenajarea crucilor de gheata la loc de cinste. S-a indatinat traditia de ani de zile ca la praznicul Botezului Domnului sa oferim ceva si din frumoasa natura a lui Dumnezeu. Avem toata increderea ca Dumnezeu va privi spre crucile pe care noi I le oferim ca pe o ofranda a aducerii aminte de Botezul Sau. La sfarsitul anului trecut au fost sfintite cele cinci cruci care vor fi asezate pe turnurile Catedralei din Onesti. Langa acestea vom aseza la mare cinste crucile de gheata, ca sa fie o incununare a sentimentelor pe care noi le avem fata de Mantuitorul Hristos. In aceasta seara crucile vor fi instalate, inainte de slujba Vecerniei, iar maine vor fi stropite cu Agheazma mare. Credinciosii care vor veni vor saruta icoana praznicului Botezului Domnului si sfintele cruci”, a declarat pr. Constantin Alupei, protoiereul Protopopiatului Onesti.

Credinciosii vor gusta din Agheazma mare pana pe 14 ianuarie

Sfintirea mare a apei din ziua de 6 ianuarie aminteste de momentul botezarii Domnului de catre Ioan in Iordan. Ea se savarseste atat in ajunul Bobotezei, cand se sfinteste apa cu care preotii boteaza apoi casele, cat si in ziua Bobotezei, cand se sfinteste agheazma pe care credinciosii o iau pe la casele lor, pentru tot anul. Se spune Agheasma mare, pentru ca apa de la Boboteaza are o putere deosebita, fiind sfintita in insasi ziua in care Domnul nostru Iisus Hristos a sfintit apele, prin botezul Sau in apa Iordanului. De aceea, si slujba Aghezmei mari este mai dezvoltata si mai solemna ca la Agheazma mica, iar cantarile si rugaciunile din cuprinsul ei pomenesc si proslavesc indeosebi Botezul Domnului. Efectele Aghezmei mari asupra credinciosilor care sunt de fata sau care se vor stropi si vor gusta din ea le arata insasi randuiala slujbei, indeosebi textul ecteniei si al rugaciunii de sfintire, cand preotul se roaga: 'Si-i da ei harul izbavirii si binecuvantarea Iordanului. Fa-o pe dansa izvor de nestricaciune, dar de sfintenie, dezlegare de pacate, vindecare de boli, diavolilor pieire, indepartare a puterilor celor potrivnice, plina de putere ingereasca. Ca toti cei ce se vor stropi si vor gusta dintr-insa sa o aiba spre curatirea sufletelor si a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfintirea caselor si spre tot folosul de trebuinta...'. De aceea, Agheazma mare se pastreaza nestricata vreme indelungata, ramanand tot asa de proaspata, de curata si de buna la gust, ca atunci cand a fost scoasa din izvor.

In casele credinciosilor, Agheazma se pastreaza la loc de cinste, in vase curate, in care se pune de obicei un fir de busuioc. Credinciosii vor gusta din Agheazma mare in fiecare dimineata, pe nemancate, pana pe 14 ianuarie, inclusiv. In timpul anului, Agheazma mare se ia dupa Taina Spovedaniei, la sfatul duhovnicului, daca nu se da Sfanta Impartasanie. (Constantin Ciofu)

Sursa: mmb.ro