Congresul Edictul de la Milan si libertatea religioasa, la Constanta

 COMUNICAT DE PRESA

Anul acesta, 2013, s-au implinit 1700 de ani de la promulgarea Edictului de la Milan (313), cel care – pentru prima data in istoria omenirii – a acordat in mod manifest Dreptul la religie, si, ipso facto, la libertatea religioasa a tuturor oamenilor, indiferent de convingerea lor religioasa sau filosofica, de originea lor etnica sau starea lor social-politica.

In Romania, acest moment aniversar a fost evocat cu prilejul unor intruniri stiintifice (Congrese, Simpozioane, Conferinte etc.). Intrunirea lor a fost insa in mare parte datorata actiunii initiata de Patriarhia Romana, recte de Parintele Patriarh Daniel, care a dispus ca acest an sa fie dedicat evocarii aniversarii celor 1700 de ani de la promulgarea Edictului de la Milan, intrucat acesta a avut un impact benefic si in spatiul danubiano-pontico-carpatin in care traieste astazi poporul roman.

In cadrul Universitatii Ovidius din Constanta, la initiativa prorectorului cu relatiile ei externe, I.P.S. Sa, Prof. Univ. Dr. Teodosie Petrescu, Arhiepiscopul Tomisului, s-a desfasurat deja un Congres stiintific in zilele de 16-17 mai a. c., la care au participat cadrele didactice ale Facultatii de Teologie. Comunicarile lor stiintifice urmeaza sa fie publicate in Revista Arhiepiscopiei Tomisului („Sfantul Apostol Andrei”).

In ziua de 10 octombrie 2013, in Aula Bibliotecii Universitatii Ovidius din Constanta se vor desfasura lucrarile Congresului international organizat de Centrul de Studii si Cercetari Religioase si Juridico-Canonice al Celor Trei Religii Monoteiste (C.R.M.) al Universitatii Ovidius din Constanta, sub inaltul patronaj al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania (A.O.S.P.R.), in parteneriat cu trei prestigioase Universitati din strainatate, si anume, Universitatea din Silesia/Katowice (Polonia), Ivane Javakhishvili din Tbilisi (Georgia) si Universitatea Pontificala Ioan Paul al II-lea din Cracovia (Polonia).

La Congres participa peste 30 de personalitati ale lumii universitar-academice din afara Tarii (S.U.A., Polonia, Georgia, Bulgaria, Italia, Iran etc.), precum si reprezentanti ai Corpului diplomatic acreditati la Bucuresti (ambasadorul Iranului, Palestinei si Iordaniei) si ai Clubului de presa romano-arab, cu alocutiuni si comunicari stiintifice.

Tematica Congresului nostru, „Edictul de la Milan si libertatea religioasa”, a trezit interesul a numerosi specialisti de reputatie internationala, cu o pregatire si orientare stiintifica inter si pluridisciplinara. Desigur, prin lucrarile lor stiintifice, participantii la acest Congres stiintific (juristi, teologi, istorici, politologi, sociologi, filosofi etc.) vor aduce o certa contributie la sporirea cunoasterii statutului juridic al acestui Edict si la impactul sau fericit asupra afirmarii si respectarii uneia dintre libertatile fundamentale ale omului, si anume, libertatea religioasa, care – asa dupa cum se stie – este prevazuta la loc de frunte si in textul legislatiei europene (Conventia Europeana a Drepturilor omului, Roma, 1950 si Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa, Lisabona, 2007), care are forta lui „jus cogens” pentru toate Statele care fac parte din Uniunea Europeana, inclusiv deci pentru Statul roman.

Precizam ca, in lucrarile lor, cei peste 30 de participanti ai Congresului abordeaza problematica libertatii religioase atat din punct de vedere juridic si teologic, cat si istoric, filosofic, politologic etc.. De altfel, comunicarile lor stiintifice vor fi publicate in Revista Centrului (C.R.M.), adica in Dionysiana.

Fara indoiala, o asemenea manifestare stiintifica, cu un caracter eminamente international, va aduce un plus de afirmare si de imagine nu numai cetatii tomitane si Universitatii ovidiene, ci si Scolii romanesti de studii si cercetare in domenii inter si pluridisciplinare.

In zilele de 11 si 12 octombrie, participantii la Congres vor avea prilejul sa cunoasca atat unele vestigii si marturii arheologice ale cetatii Tomis – cunoscuta de istoriografia greaca inca din secolul al VI-lea ante Chr. – cat si unele locasuri sfinte care adapostesc martiri din secolele III-IV, precum si unele asezaminte monahale din Dobrogea, ale caror inceputuri urca in epoca straromana. Or, toate acestea atesta cu prisosinta vechimea crestinismului in spatiul Daciei pontice sau a Scitiei Mici (Scythia Minor) de odinioara, recte al Dobrogei romanesti de astazi, si care confirma totodata si impactul benefic al Edictului de la Milan la nord de Dunare, unde memoria prezentei autorului sau principal, Imparatul Constantin cel Mare († 337), ramane o realitate evidenta pana in zilele noastre.

Cu siguranta, si lucrarile Congresului stiintific din 10 octombrie 2013 – care este al saptelea din seria celor organizate de Centrul nostru (C.R.M.) – se vor inscrie in peisajul manifestarilor universitar-academice de exceptie din Tara noastra, fiindca contributia acestora va ramane de referinta atat la nivel national cat si international.

 

 

Prof. univ. dr. Pr. Nicolae V. Dura,
Directorul Centrului de Studii si Cercetari Religioase
si Juridico-Canonice al Celor Trei Religii Monoteiste
(C.R.M.) al Universitatii Ovidius din Constanta, afiliat
Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania.

Pe aceeaşi temă

09 Octombrie 2013

Vizualizari: 748

Voteaza:

Congresul Edictul de la Milan si libertatea religioasa, la Constanta 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE