Preotul Nicolae Ivan din Aciliu a luptat toata viata pentru apararea drepturilor romanilor A participat la ridicarea mai multor biserici in tara Cele mai importante realizari sint catedralele din Sibiu si Cluj Napoca

Pe vremea cind istoria romanilor ardeleni era scrisa de preoti, un sibian a semnat pagini intregi. Cind ministrul Apony din Budapesta ingradea invatamintul, acelasi sibian se lupta pentru limba materna. Cind lumina cunoasterii nu a razbatut pina la romani, preotul Nicolae Ivan a devenit invatator si gazetar. Cind bisericile romane erau lasate de statul austro-ungar prada paraginii, sibianul a devenit ctitor de catedrale, urmas al voievodului moldovean Stefan cel Mare. Elevii sai s-au numit Octavian Goga, Ioan Lupas, Onisifor Ghibu.

Copil de tarani
Nicolae Ivan s-a nascut in satul Aciliu, pe 17 mai 1855. Despre parintii sai, avea numai vorbe de bine. `Tarani cu frica lui Dumnezeu, oameni casnici, crutatori si de o proverbiala cinste si onorabilitate in tot tinutul`, marturisea Ivan, in autobiografia sa, intitulata `Intre Dumnezeu si neamul meu`. In familie au fost noua copii - sapte baieti si doua fete, dar numai patru baieti si o fata au trait. Cel mai mare fiu - Ioan, si cel mai mic - Nicolae, au fost singurii destinati sa invete. Nicolae a urmat cursurile scolii din Aciliu. A studiat apoi la Saliste, dupa care a devenit ucenic la firma de textile `Gligor`, din Piata Mica a Sibiului. Cu ajutorul fratelui mai mare, se inscrie la liceu, isi ia bacalaureatul cu `foarte bine` si trece la Institutul Teologic `Andreian`. Se intoarce la Saliste in anul 1877, in calitate de invatator.

Necazuri si bucurii
In 12 februarie 1880, Nicolae s-a casatorit cu Maria Jech. Nasul a fost nimeni altul decit asesorul consistorial Zaharia Boiu. In acelasi an, este hirotonit diacon, iar peste un an are parte de schimbari capitale in viata. Prima a fost o bucurie enorma - nasterea fiicei Veturia Maria, pe 15 februarie. La numai 9 zile, ii moare insa sotia. Alinarea si-o gaseste in asigurarea unui viitor pentru fetita sa. `De n-as fi avut aceasta copila, Dumnezeu stie ce s-ar fi ales de mine. Ea m-a otelit in puteri, dorul de a-i da crestere si a-i asigura viitorul m-a impins la lucru, la crutare si la o viata cit se poate de modesta`, spunea Nicolae Ivan. Munca va atenua usor durerea pricinuita de incercarea la care a fost supus. Asa a ajuns delegatul invatatorilor romani la congresul extraordinar de la Budapesta, in 1881. A avut insa si momente de cumpana, cind s-a gindit serios la preotia militara si la profesarea meseriei de dascal, la un institut din Buzau. A ales lupta pentru limba romana.

Gazetar protopop
Urmatorii ani il gasesc pe sibian in diverse posturi. Devine mai intii preot la penitenciarul din Aiud. Cea mai mare realizare a sa a fost indreptarea comportamentului multor romani, care erau privati de invatatura si alcatuiau mare parte din infractori. Pe linga aprecierile superiorilor, cel mai mare elogiu a fost scrisoarea unui detinut care se indreptase. Demisioneaza dupa sase ani. Din 1890 devine redactor la `Telegraful roman`. Scrie pe toate domeniile, de la teologie la invatamint, la economic, social si politic. In editorialele sale, recomanda romanilor ardeleni `prudenta, tarie de caracter si fratietate` in relatia cu maghiarii si sasii. Din 1892, devine protopop de Alba Iulia, timp de cinci ani.

Catedrala din Sibiu
La 1 iunie 1897, Nicolae a devenit consilier la Arhiepiscopia Sibiului. De la lupta cu ungurii a ajuns la lupta cu sasii. Pentru zidirea catedralei, Mitropolitul Andrei Saguna cumparase un imobil in strada Morii. La initiativa lui Nicolae Ivan, catedrala se va construi insa pe locul in care se afla astazi. In 1902, se pune piatra de temelie a catedralei din Sibiu. `Vecinic sa fie scut tare pentru credinta si limba noastra`, spunea atunci Nicolae Ivan. Sibianul devine sufletul conducerii lucrarilor. Catedrala va fi sfintita patru ani mai tirziu.

Discipoli celebri
Legea Apony ii prilejuieste noi iesiri in presa vremii. Infiereaza modul in care statul ungar intelege sa ingradeasca invatamintul in limba romana. De aici i se trag noi adversitati. E intilnit in actiunile premergatoare actului Unirii de la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia. Este prezent la memorabila sedinta din 12 octombrie din locuinta avocatului Aurel Lazar, cind s-a luat hotarirea ce urma sa fie citita in parlamentul de la Budapesta de catre deputatul Alexandru Vaida Voievod. Prin acea declaratie nu mai era recunoscut dreptul parlamentului si al guvernului maghiar de a reprezenta natiunea romana din Ardeal. Ivan formeaza, la Sibiu, Comitetul National al judetului, caruia ii adauga o garda nationala. Ajuta tinerii studiosi de la Sibiu, printre care Octavian Goga, Ioan Lupas, Onisifor Ghibu, Ilarie Chendi, Gheorghe Comsa, Stefan Metes. Cultiva prieteniile cu Victor Eftimiu, Vasile Goldis, Nicolae Densusianu.

Episcop de Cluj
In 1921, Clujul devine episcopie. La alegerile pentru episcop, sibianul primeste 30 de voturi din 57 si devine episcop. Unul dintre primele lucruri pe care le-a facut a fost un pelerinaj la Manastirea Putna, unde se odihneste voievodul Stefan cel Mare, cel care a creat bisericile ortodoxe de la Vad si Feleac. La pelerinaj a participat si Nicolae Iorga. Tot in acea perioada, a creat Institutul pentru pregatirea viitorilor preoti. Acestuia i s-a adaugat apoi o tipografie, o librarie, gazeta oficiala `Renasterea`, biblioteca si muzeul eparhial.

A murit cu constiinta impacata
A murit, in 3 februarie 1936, cu constiinta impacata. A facut tot ce i-a stat in putinta pentru credinta in Dumnezeu si pentru neamul sau. A fost inmormintat intr-o cripta din subsolul Catedralei Arhiepiscopale din Cluj-Napoca.

Inima de roman
In 1896, cind presiunile politice maghiare s-au intensificat, doar doi romani au avut curajul de a sfida statul maghiar. Unul a fost Mitropolitul Miron Romanul, iar cel de-al doilea protopopul Nicolae Ivan, de la Alba Iulia. Ungurii sarbatoreau 1.000 de ani de la stabilirea in acele teritorii si au cerut tuturor sa aniverseze acest jubileu. Mitropolitul le-a spus preotilor sa organizeze o `sarbatoare` pentru cele intimplate cu romanii in acest timp. A cerut comemorarea iobagiei, a rascoalelor si inecarea lor in singe, calcarea in picioare a drepturilor romanilor, a tot ceea ce s-a suferit in o mie de ani. O gazeta locala din Alba Iulia mentiona ca in toate bisericile confesionale s-a sarbatorit mia de ani a maghiarilor, mai putin in cea a protopopului Nicolae Ivan. Romanul nu avea nimic de sarbatorit. Nu a participat la nici un jubileu.

Ctitor de biserici
Cea mai mare ctitorie a sibianului Nicolae Ivan este catedrala din Cluj Napoca. Piatra de temelie a fost pusa in 1923. Zece ani mai tirziu, catedrala a fost sfintita, in prezenta regelui. Spre finalul vietii, si-a dedicat o parte importanta de timp pentru noi lacasuri de cult. A participat la ridicarea Bisericii Trei Ierarhi din Bistrita, catedralei din Turda, bisericii din Huedin, Bisericii Sfintii Constantin si Elena din Nasaud, bisericii din Sacel, Maramures. De asemenea, a ridicat doua troite, la Vad si Feleac, in memoria voievodului si a ctitorului de biserici Stefan cel Mare si Sfint.

Predecesor ilustru
Nicolae Ivan a fost cel de-al doilea preot care a adus faima satului Aciliu. Satul intrase deja in istorie prin `Popa Ioan din Aciliu`, luptator vajnic impotriva actului unirii cu Biserica Catolica. Preotul a cutreierat, dupa 1750, mai multe sate din sud-estul Ardealului, protestind pe la diferite intruniri. Actiunea protestatara a continuat la Curtea de la Viena si la imparateasa Ecaterina din Moscova. Peste tot a cerut conducator pentru bisericile romane si si-a expus revendicarile. A fost considerat periculos si chiar s-a pus un premiu pe capul sau. Preotul a reusit sa scape.

Monitorul de Sibiu

 

.