Parintele Arsenie Boca

„PARINTELE ARSENIE BOCA - TEOLOGUL ERUDIT SI DUHOVNICUL DESCHIS SPRE SUFLETUL OMULUI” – CUVANT AL PREASFINTITULUI PARINTE AMBROZIE LA IMPLINIREA CELOR 24 DE ANI DE LA TRECEREA IN VESNICIE A PARINTELUI ARSENIE BOCA

Despre Parintele Arsenie Boca s-a scris si s-a vorbit foarte mult. Cu toate acestea, nu exista marturie mai pretioasa asupra vietii sale de sfintenie, decat aceea a credinciosilor care zi de zi, an de an, vin si se inchina la mormantul sau de la Manastirea Prislop sau inalta rugaciuni in Biserica de la Draganescu. Pelerinajul la aceste doua locuri binecuvantate reprezinta un bun prilej de meditatie asupra sensului vietii duhovnicesti si asupra curajului marturisirii Ortodoxiei in vremurile tulburi in care traim. Parintele Arsenie, marele duhovnic si stalp al Ortodoxiei, a vietuit in aceste locuri intre anii 1948 - 1959, respectiv 1968 – 1984, fiind izolat de catre autoritatile vremii, autoritatile comuniste care se temeau de personalitate sa covarsitoare, se temeau de duhovnicul extraordinar care-i incuraja pe oamenii din ce veneau la el.

Acest mare dar al intelegerii, sprijinirii si indrumarii aproapelui s-a manifestat inca din anii studentiei. Mitropolitul Nicolae Balan a intrezarit in tanarul Zian Boca nu doar talentul artistic si seriozitatea sa, ci si maturitatea duhovniceasca. Tocmai de aceea, l-a sustinut atat in parcursul formarii sale ca iconar, cat si in calea anevoioasa a monahismului. Marele mitropolit a fost cel care l-a propus, in ciuda varstei sale destul de fragede, ca staret al Manastirii „Brancoveanu” de la Sambata de Sus, ca indrumator duhovnicesc al obstii nou infiintate dar si al poporului care trecea pragul asezamantului monahal. In anii 1940, foarte multi, cunoscandu-l pe stalpul acesta de foc, pe duhovnicul acesta extraordinar, de la Sambata de Sus, aveau sa aleaga calea monahismului. Multi dintre ei au devenit ei insisi duhovnici incercati si chiar ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Romane.

Lucrarea duhovniceasca de la Sambata de Sus nu avea cum sa treaca neobservata de ochiul atat de aspru si de vigilent al organelor securitatii. Parintele Arsenie a fost acuzat de complot impotriva statului, s-a incercat discreditarea lui, a fost anchetat si inchis in mai multe randuri. Sperand ca izolarea sa ii va diminua renumele, autoritatile au decis trimiterea lui la Manastirea Prislop, din Tara Hategului, asezamant ramas in paragina, in urma evacuarii calugarilor greco-catolici care il detinusera pana la acea vreme. Dupa anii '48, cand autoritatile comuniste, sub influenta celor de la Moscova unde se luau hotarari si pentru tara aceasta mica, Romania, au hotarat desfiintarea Bisericii Greco – Catolice, multi ierarhi greco-catolici, ca si ierarhi ortodocsi de altfel, calugari si calugarite, au fost indepartati din manastirile lor, din resedintele lor, luand drumul greu si plin de amar al pribegiei.

Patriarhul de atunci, Justinian Marina a randuit ca acest mare duhovnic sa mearga in eparhia Clujului, in zona orasului Gherla si sa stea de vorba cu calugaritele greco-catolice, sa le ajute sa se reintegreze in manastirile ortodoxe. Parintele a implinit aceasta ascultare cu multa ravna si grija duhovniceasca. In urma cu cativa ani am gasit un document in arhivele Patriarhiei, un document care pana nu demult nu a fost dat publicarii, un referat al Parintelui Arsenie Boca, semnat de Sfintia Sa, scris cu acea caligrafie extraordinara, cunoscuta multora dintre noi. In acel referat, prezentat Sfantului Sinod, el spunea un lucru extraordinar: acesti oameni nevinovati, acesti calugari si aceste calugarite sufereau cumplit pentru faptul de a li se fi desfiintat Biserica. In acest context, Biserica Ortodoxa nu se cuvenea sa le produca o suferinta si mai mare. Nici aceste calugarite, nici credinciosii greco-catolici nu cunosteau suficient de bine deosebirile doctrinare ce-i deosebeau de Biserica Ortodoxa. Spunea Parintele Arsenie ca aceste deosebiri erau mult mai multe, cu trecerea timpului ele accentuandu-se si indepartandu-i pe credinciosi de invatatura si duhul Ortodoxiei. Tocmai de aceea, propunea membrilor Sfantului Sinod ca, prin exemplul lor personal, clerul si credinciosii sa le convinga pe acele calugarite greco-catolice si nu doar pe ele, sa opteze pentru credinta ortodoxa. Referatul acesta este un document care arata si care vadeste inca o data marea personalitate a Parintelui Arsenie Boca, sufletul extraordinar al Parintelui si tactul pastoral pe care-l avea.

Cate cunostinte teologice inalte avea sa arate in dialogul pe care l-a purtat cu acele calugarite! Acele discutii vadeau o teologie foarte inalta a Parintelui, o traire spirituala deosebita si o elocinta cu totul si cu totul aparte. Este laudabil faptul ca s-au tiparit invataturile sale, stranse in volumul atat de sugestiv intitulat „Cararea imparatiei", lucrarea aparuta prin osteneala si stradania Preasfintitul Parinte Daniil Stoenescu, episcopul romanilor din Serbia si de pe valea Timocului. S-au tiparit, de asemenea, predicile sale in volumul „Cuvinte vii", dupa un manuscris descoperit in biblioteca asezamantului monahal de la Sinaia, ctitorit si gandit tot de Parintele Arsenie Boca.

Multi dintre cei mai varstnici au avut binecuvantarea de a-l fi cunoscut pe parintele Arsenie fie la Sambata de Sus, fie la Prislop, fie atunci cand picta la Draganescu. Toti au primit cu bucurie cuvintele pe care Parintele, ales ostas al lui Hristos, le rostea, sfaturile si indemnurile sale. Chipul sau cu totul aparte a ramas viu in memoria celor care l-au cunoscut. Duhovnicii mari ai Bisericii noastre, precum Ilie Cleopa, Teofil Paraian sau Paulin Lecca vorbeau cu multa pretuire si cu bucurie duhovniceasca despre parintele Arsenie. Pentru toti acestia, el a reprezentat un veritabil punct de reper spiritual, un model de traire autentic crestina si o pilda de marturisire a dreptei credinte.

Alaturi de aceste amintiri pilduitoare, lucrarea artistica a Parintelui Arsenie reprezinta un important izvor in cunoasterea personalitatii sale. Dintre toate icoanele si frescele realizate de-a lungul anilor, pictura bisericii de la Draganescu se distinge intr-un mod cu totul deosebit. Nu intamplator despre acest locas s-a spus ca ar reprezenta o veritabila „Capela Sixtina a Ortodoxiei Romanesti”. Nichifor Crainic, marele teolog roman, nascut pe plaiuri giurgiuvene, la Bulbucata, marturisea ca pictura Parintelui Arsenie Boca, desi nu intru totul conforma cu normele erminiei bizantine, are darul de a-l apropia pe om de Biserica. Pictura Parintelui are darul de a ne lumina, de a ne face sa problematizam si sa ne gandim la sensul vietii noastre de crestini.

Semnificatiile picturii nu sunt doar teologice, ci si profetice. Parintele Arsenie Boca, in ciuda tuturor dificultatilor cu care s-a confruntat, a avut premonitiile sale, a avut revelatiile sale si multi dintre credinciosii care l-au cunoscut il considerau un prooroc, un vizionar. Asa se face ca in Sfantul Altar din biserica de la Draganescu si-a "zugravit", tainic, prin pictarea patimirilor Sfantului Stefan cel Nou, praznuit la 28 noiembrie, data trecerii sale din aceasta lume. Numai Bunul Dumnezeu stie in ce imprejurari a murit si daca a murit de moarte buna sau daca altcineva, evident dintre cei care ii doreau raul si erau stanjeniti de acest stalp al credintei ortodoxe, se temea si a facut ceea ce a facut cu multi dintre clericii si calugarii nostri, otravindu-i sau trimitandu-i in temnita.

Sarbatoarea din ziua de 28 noiembrie este, tocmai de aceea, un omagiu adus personalitatii si memoriei Parintelui Arsenie Boca. Parintele a vorbit si a scris asemenea marilor ierarhi ai Bisericii Ortodoxe: Sfantul Ioan Gura de Aur Sfantul Grigorie de Nazianz si Sfantul Vasile cel Mare. A avut o viata de sfintenie si lucrul acesta il arata si minunile care se petrec la mormantul Parintelui de la manastirea unde a vrut sa picteze si a ales sa traiasca, de la Manastirea de la Prislop. Intr-o astfel de zi ne gandim mai mult la sensul vietii noastre de crestini. Prima predica a Parintelui asa incepe: "Omul tine deopotriva de pamant si cer". Viata Parintelui este ea insasi o predica, ce ne indeamna sa urmam „cararea imparatiei”, luand cu noi frumusetea nealterata a creatiei dar si dorul dupa intalnirea cu Hristos, Imparatul cel Vesnic.

Sursa: episcopiagiurgiului.ro

.
Pe aceeaşi temă

28 Noiembrie 2013

Vizualizari: 4571

Voteaza:

Parintele Arsenie Boca 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE