Parohia Sf. Mina Vergului


Intr-o zona centrala a orasului Bucuresti, pe Strada C.F. Robescu nr. 18A, care leaga B-dul Hristo Botev (fost B-dul Domnitei), cu strada Calarasi si strada Radu Calomfirescu (fost caminar al lui Mihai Viteazu), cu Calea Mosilor, se afla biserica Sfantul Mina-Vergu. Strada C.

F. Robescu poarta numele fostului primar al orasului Bucuresti, care a trait intre anii 1841-1919, fost enorias al bisericii Sf. Mina-Vergu si care, in anul 1900 a „refacut” biserica. Inainte de a se numi strada C.F. Robescu, mentionam ca purta numele de strada Tudor Vladimirescu. Cercetand trecutul acestei biserici, aflam de asemenea, ca strada, pe la anul 1725, se numea „Mitropolitul Daniil”, unul dintre ctitorii bisericii.


Numele de Vergu (dat altadata mahalalei si bisericii) vine de la Vergo, mare portar la 1693 si mare paharnic intre 1695-1697. Conform istoricului I. Ionnescu Gion ( in „Istoria Bucurestilor” 1899 p. 244), bisericaBiserica Mina Vergului Sf. Mina-Vergu este zidita de boierul Vergu si Ancuta Doamna. Acest boier Vergu era trimis de catre domnitorul Constantin Brancoveanu in cele mai grele misiuni diplomatice la Constantinopol. El a donat terenul pentru construirea bisericii si a contribuit cu bani la ridicarea Sf. Locas, fiind si el locuitor in aceasta parte a Bucurestiului.


Biserica mai era numita “Scoala Vergului” de catre Spatarul Mihail Cantacuzino, pentru ca avea in preajma o scoala.


Constructii anterioare actualei biserici Sf. Mina-Vergu, nu au existat. Despre construirea acestei biserici avem date istorice de la doua inscriptii: una deasupra usii de intrare si alta, aflata in partea dreapta si stanga din tinda bisericii. Din inscriptii rezulta ca: biserica a fost ctitorita pe la 1724-1725 de catre Daniil Mitropolitul Ungro-Vlahiei, Vergu Vartolomei si Ancuta.


Despre domnita Ancuta, I. Ionnescu Gion afirma ca a fost fata lui Voda Brancoveanu, maritata cu Enache Vacarescu. Vacarestii au locuit, in secolul trecut, prin vecinatatea bisericii, care se pastrase pana la focul cel mare din 1874. Biserica a fost „cladita din temelie de Domnita Ancuta, sora numitei Domnita Balasa". Deci aceasta sfanta biserica ”atarna de ctitoria familiei Brancovenesti”. Dupa alte surse, era fiica unui popa, Vlad. In cronica lui Dionisie Fotino de la 1818, biserica apare ca o ctitorie brancoveneasca.


Mitropolitul Ungro-Vlahiei Daniil a contribuit deasemeni „cu toata cheltuiala”, la zidirea din temelie si infrumusetarea bisericii. Dovada este si denumirea strazii - Mitropolitul Daniil - denumire purtata mai bine de un secol, de la 1725 pana cand a fost schimbata in denumirea de strada Tudor Vladimirescu.


Biserica a purtat la inceput hramul Sf. Dimitrie si Sf. Arh. Mihail si Gavril.

Lacasul a suferit mai multe avarii (la cutremurele din 1838, 1853 si 1940, la incendiul din 1874) si a fost refacuta in 1874, data la care a capatat si hramul Sf. Mina si au fost aduse moastele si icoana facatoare de minuni a acestui sfant.


Cu adevarat, vreme de 17 veacuri, Sfantul Mina s-a aratat milostiv si ajutator celor oropsiti ca si el. Asa au simtit si boierii Vergulesti, cea de-a doua generatie de ctitori ai Bisericii „Sf. Mina-Vergu” din Bucuresti, cand s-au hotarat sa trimita un emisar la Manastirea „Prodromu”, in muntele Athos, acum 150 de ani, pentru a cumpara, cu doua mii de galbeni, cateva particele din moastele Sfantului, pe care le-au asezat intr-o racla, in biserica innoita de ei.


Avva Dorotei, staretul manastirii la acea vreme, a scris in „Patericul Athonit” cateva cuvinte tulburatoare: „Pe mucenicul Mina nu-l cunoaste nimeni, dar l-am vazut toti, caci li s-a aratat, in vis sau aievea, pe pamant, in aer si pe apa, noaptea sau ziua, tuturor celor care l-au chemat in ajutor”.


De un veac si jumatate incoace, toti crestinii ce se roaga fierbinte in aceasta biserica au primit raspuns bun, fiecare dupa sufletul sau. Dovada ca moastele Sfantului savarsesc minuni stau verighetele, inelele, colierele si bratarile pretioase insirate pe lanturi de aur, sub sticla icoanei Sfantului Mina, daruite drept danii, in semn de recunostinta, de crestinii ce si-au binemeritat milostivirea Marelui Mucenic.


In anul 1900 sub primariatul lui C.F. Robescu si prin stradania preotului Grigore N. Popescu, stavrofor si revizor ecleziastic, precum si a altor enoriasi biserica a fost restaurata, dandu-i-se forma actuala. A fost sfintita la data de 30 decembrie 1901 de catre P.S. Arhiereu Meletie Galateanu.

Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a subrezit biserica, pentru care s-au facut consolidari la turla mare, prin bare transversale de otel. Intre anii 1943-1946 s-a sapat in jurul bisericii, lasandu-se astfel libera temelia. Tot atunci s-a facut canalizarea, iar deasupra s-a executat un trotuar.

Pictura murala din 1900, executata de preotul Vasile Damian si restaurata de catre pictorul Moscu, in stil bizantin, s-a deteriorat, astfel ca a fost necesara repictarea in intregime de pictorul Gheorghe Busuioc in anii 1980-1981, in ulei, in vremea pastoririi distinsului preot Alexandru Leu. Tot din initiativa sa, biserica are o noua catapeteasma, executata de catre sculptorul Constantin Moroiu in anul 1991, iar in anul 1993, a executat cu o inalta maiestrie artistica, baldachinul de la Sfintele moaste ale Sf. Mare Mucenic Mina.


Stranele si tronul arhieresc au fost confectionate la Vanatori-Neamt.

Turla mare este insotita de un turn-clopotnita mai mic, peste pronaos. Turlele, cu baze patrate, au pe cele opt fatete, ferestre incadrate de arcade in acolada. Pridvorul are o singura arcada pe doi stalpi.


Fatetele sunt impartite de un brau intrerupt in dreptul pilastrilor si al ferestrelor. Acestea sunt incadrate decorativ, iar in interior au ornamente cu vitralii.


In prezent biserica se afla in stare buna si ca monument istoric este vizitata, atat de catre turistii straini, cat si de cei din tara.

.

09 Noiembrie 2005

Vizualizari: 4036

Voteaza:

Parohia Sf. Mina Vergului 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE