Sfanta si Marea Joi in Biserica Ortodoxa

In Sfanta si Marea Joi se face pomenirea sfintei spalari a picioarelor ucenicilor de catre Mantuitorul Hristos, a Cinei de Taina, la care au fost predate infricosatoarele Taine, a rugaciunii cea mai presus de fire a lui Iisus si a vanzarii Domnului. Despre acestea patru momente surprinse in lecturile evanghelice si in cantarile slujbelor, sinaxarul Deniei din Sfanta si Marea Joi invata:

„Pastile evreiesc avea sa se serbeze Vineri; era deci potrivit ca adevarul sa urmeze preinchipuirii, adica atunci sa Se jertfeasca si Pastile nostru, Hristos. Dupa cum spun dumnezeiestii Parinti, Domnul a luat-o inainte si a sarbatorit Pastile iudaic impreuna cu ucenicii Sai Joi seara. In adevar, la evrei se socoteste o singura zi si seara de Joi si toata Vinerea. Dupa cum au spus unii, Domnul a sarbatorit atunci impreuna cu ucenicii Lui Pastile Legii Vechi. Unul din cei care sustin aceasta este si dumnezeiescul Hrisostom. Au stat mai intai cu toti in picioare incinsi la brau, incaltati, cu toiegele in mana, gata de drum; si au indeplinit si toate celelalte porunci ale Legii, pentru ca nu cumva Domnul sa para ca este un calcator de lege. Zevedeu a pregatit tot ce trebuia pentru sarbatorirea Pastelui. Marele Atanasie spune, desi altii sunt de alta parere, ca Zevedeu era acela care ducea ulciorul cu apa. In urma, aratand ucenicilor Sai cele mai inalte porunci, a predat in foisor, pe cand se lasa noaptea, taina Pastelui nostru. Iar daca s-a facut seara, Iisus S-a asezat la masa cu cei doisprezece ucenici. Vedeti deci ca acesta nu era Pastile iudaic, caci era cina, paine, bautura si sta jos la masa si toate mancarurile erau pregatite la foc? Inainte de a incepe cina – asa spune dumnezeiescul Hrisostom – S-a sculat de la cina, Si-a dezbracat haina cea de deasupra si a turnat apa in vasul de spalat. Si El singur a spalat picioarele tuturor. Prin aceasta a vrut sa-l faca pe Iuda sa se rusineze, iar celorlalti sa le aduca aminte sa nu umble dupa intaietati. Dupa ce le-a spalat picioarele ii indemna la aceasta zicand: «Cel care vrea sa fie intaiul sa fie in urma tuturor», dandu-se El Insusi pilda. Se pare ca Hristos a spalat picioarele lui Iuda inaintea celorlalti Apostoli. In urma tuturor a venit si la Petru. Acesta, avand mai multa dragoste de Hristos, nu L-a lasat sa-i spele picioarele; dar pe urma Ii ingaduie sa-i spele nu numai picioarele, ci si mainile si capul.

Asadar, dupa ce le-a spalat picioarele, aratand prin smerenia Sa o inaltime sufleteasca neobisnuita, S-a imbracat din nou cu haina Sa. S-a asezat la masa si-i sfatuieste pe ucenici sa se iubeasca unii pe altii si sa nu umble dupa intaietati. La sfarsitul mesei aduce vorba si despre vanzare. Iisus ii spune incet numai lui Ioan: «Acela este caruia Eu intingand painea i-o voi da». Mantuitorul i-a spus in soapta lui Ioan, caci daca ar fi aflat Petru, ca unul ce era mai inflacarat decat toti ceilalti, ar fi ucis pe Iuda. Iar Matei spune: «Cel ce a intins mana odata cu Mine in blid». Si s-a intamplat si una si alta. Dupa putin timp, luand painea, a zis: «Luati, mancati, acesta este Trupul Meu»; la fel si paharul, zi¬cand: «Beti din acesta toti, acesta este Sangele Meu al Legii celei Noi. Aceasta s-o faceti intru pomenirea Mea». Cu toate ca a facut acestea, totusi a mancat si a baut cu ei. Vezi ca Domnul numeste Trupul Lui paine si nu azima. Sa se rusineze cei care aduc azima la sfanta jertfa. Dupa Cina a intrat satana in Iuda; mai inainte il incercase numai, dar acum s-a salasluit de tot in el. Si dumnezeiasca Scriptura spune ca a plecat si s-a tocmit cu arhiereii sa-L vanda pe treizeci de arginti. La sfarsitul Cinei S-a dus cu ucenicii in Muntele Maslinilor, intr-un loc numit Ghetsimani. Printre multe altele Iisus le-a spus: «Voi cu toti va veti sminti in noaptea aceasta.» Petru a zis: «Daca se vor sminti cu totii, eu nu ma voi lepada de Tine!». Era intuneric, adica in puterea noptii. Si Hristos i-a raspuns lui Petru: «Inainte de a canta cocosul a doua oara, te vei lepada de Mine de trei ori!». Intr-adevar, cocosul, ca sa dea de stire nu canta numai o data, ci de doua si de trei ori. S-a si intamplat asta, caci Dumnezeu vadind slabiciunea firii omenesti, Petru a fost cuprins de o frica nemasurata. Pentru aceasta Domnul i-a incredintat lui Petru lumea, ca sa fie iertator cu cei pacatosi o data ce el, prin el insusi a cunoscut cat de usor este plecata firea omeneasca spre pacat. Intreita lepadare a lui Petru inchipuieste pacatul tuturor oamenilor inaintea lui Dumnezeu. Prima lepadare infatiseaza porunca pe care a calcat-o Adam; a doua, calcarea Legii scrise; si a treia, insasi intruparea Cuvantului. Mantuitorul a tamaduit lepadarile lui Petru, mai tarziu, prin intreita lui pocainta, prin cele trei intrebari ce i le-a pus: «Petre, Ma iubesti?». In urma, aratandu-Se om, spune ucenicilor: «Intristat este sufletul Meu pana la moarte!» S-a departat apoi ca la o aruncatura de piatra si S-a rugat, zicand de trei ori: «Parinte, daca este cu putinta, sa treaca paharul acesta de la Mine; dar nu cum vreau Eu, ci cum vrei Tu. Faca-se voia Ta!». A spus aceste cuvinte ca om, iar pe de alta parte ca sa insele pe diavol, pentru ca diavolul sa-L socoteasca numai om, temandu-se ca nu cumva prin moartea pe Cruce sa zadarniceasca taina.

Cand S-a intors la ucenicii Sai, i-a gasit cufundati in somn. Indreptandu-se catre Petru, i-a spus asa: «Nici un ceas n-ati putut sa privegheati impreuna cu Mine?» ca si cum i-ar fi spus: «Dormi si tu impreuna cu ceilalti, tu, care ai spus ca ai sa lupti pentru Mine pana la moarte?». Trecand apoi dincolo de paraul Cedrilor, unde era o gradina, S-a asezat acolo im¬preuna cu ucenicii Lui. Domnul obisnuia sa vina adeseori aici. De aceea Iuda cunostea locul. Iuda, luand cativa soldati din cohorta, urmat de multime, a venit la Iisus. Ca semn de recunoastere le-a dat sarutarea. Iuda a dat acest semn pentru ca de multe ori cand au pus iudeii mana pe El, El a plecat nevazut din mijlocul lor. Dar acum Iisus mai intai a mers la ei si le-a spus: «Pe cine cautati?». Si nu-L recunosteau, desi nu-i impiedica noaptea, pentru ca Scriptura spune ca erau luminati si aveau faclii aprinse. De frica au cazut la pamant si s-au dat inapoi. Ei s-au apropiat din nou si Hristos iar i-a intrebat. Iuda L-a sarutat, dar Iisus i-a zis: «Prietene, pentru ce ai venit?» Cu alte cuvinte, i-a zis: «Potrivita vreme este pentru ceea ce ai venit». Apoi spune din nou: «Ca la un talhar ati venit sa Ma prindeti cu sabii si cu bete». Toate acestea s-au petrecut noaptea, ca sa nu se faca rascoala in popor. Atunci inflacaratul Petru si-a scos cutitul – ca aveau la ei cutite fiindca erau dupa Cina – a lovit pe Malh, sluga arhiereului, si i-a taiat urechea dreapta. Taierea urechii drepte a slugii arhiereului lasa sa se inteleaga ca arhiereul nu asculta de lege si nici nu invata bine legea. Hristos il rusineaza pe Petru, spunandu-i ca nu-i frumos ca un barbat duhovnicesc sa faca uz de cutit, si vindeca urechea lui Malhus. Prinzandu-L deci pe Iisus L-au dus legat la curtea arhiereului Ana, care era socrul lui Caiafa.

Acolo erau adunati toti cei care cugetau impotriva lui Hristos, farisei si carturari. Aici a avut loc convorbirea dintre Petru si servitoare, precum si lepadarea lui Petru. Intre timp, trecand noaptea, cocosul a cantat a treia oara. Petru si-a adus aminte si a plans cu amar. La ivirea zorilor L-au dus pe Hristos de la Ana la arhiereul Caiafa; aici a fost scuipat in fata si au fost trimisi martori mincinosi. Cand s-a luminat bine de ziua, Caiafa L-a trimis la Pilat. Iar cei care L-au adus, spune Scriptura, n-au intrat in pretoriu ca sa nu se spurce, ci sa poata manca Pastile. Rezulta deci ca arhiereii si fariseii au savarsit atunci poate o calcare de Lege, dupa cum spune dumnezeiescul Hrisostom, mutand Pastile, caci ei trebuiau sa manance Pastile in noaptea aceea; l-au amanat insa pentru a ucide pe Hristos. Hristos a aratat inainte de Cina cea de Taina ca atunci trebuia sa manance Pastile. El a mancat Pastile Legii noaptea, si apoi a facut cunoscut Pastile cel desavarsit. Si intr-adevar, dupa cum s-a spus, trebuia ca adevarul sa vina dupa preinchipuirea Legii. Ioan spune ca toate acestea s-au intamplat Joi si Joi noaptea inainte ca ei sa praznuiasca Pastile. Pentru aceasta si noi tot Joi praznuim si facem pomenire de acele fapte infricosatoare si cu neputinta de rostit prin cuvinte. Cu nespusa Ta milostivire, Hristoase Dumnezeule, miluieste-ne pe noi. Amin.” („Deniile din Postul Mare”, Editura TRINITAS 1999)

Sursa: basilica.ro

01 Aprilie 2010

Vizualizari: 1413

Voteaza:

Sfanta si Marea Joi in Biserica Ortodoxa 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE